Fostul vicepremier Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor a refuzat să îi furnizeze informații esențiale despre Portul Constanța, invocând protecția datelor personale. Această situație a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Ciprian Șerban. Gheorghiu susține că solicitarea era una de natură interinstituțională, transmisă prin cabinetul vicepremierului, ceea ce ar fi făcut ca argumentul privind datele personale să fie nejustificat în contextul comunicării oficiale dintre instituții.
Conform declarațiilor oferite în emisiunea „Outsider Politic” de la Recorder, fostul vicepremier a întâmpinat dificultăți constante în obținerea datelor necesare pentru evaluarea situației portului. Gheorghiu a menționat că solicitările către miniștrii PSD au fost ignorate sau au primit răspunsuri incomplete. Ea a subliniat că procesul de obținere a informațiilor despre modul în care s-a realizat selecția în Portul Constanța a fost extrem de dificil, chiar și pentru Radu Miruță, care a preluat ulterior conducerea ministerului.
În urma discuțiilor cu operatorii portuari, Oana Gheorghiu a raportat probleme legate de infrastructura învechită și de un management care prioritizează interesele proprii în detrimentul celor ale portului. Ea a descris un sistem în care blocajele administrative sunt utilizate pentru a împiedica reformele. Potrivit fostei vicepremiere, subordonații sau directorii pot întârzia procedurile prin diverse justificări birocratice, precum lipsa accesului la arhive sau erori materiale minore în documente.
Oana Gheorghiu a oferit un exemplu privind tentativile de sabotare a restructurărilor prin introducerea unor erori în documentele depuse la registrul comerțului. Aceste demersuri aveau scopul de a întârzia fuziunile dintre companii și de a risca ratarea jalonelor din PNRR. Ea a precizat că succesul acestor restructurări a fost posibil doar datorită presiunii exercitate prin mecanismele PNRR, care au forțat finalizarea proceselor în ciuda rezistenței din cadrul sistemului de stat.
Pe lângă problemele legate de accesul la informații, fostul vicepremier a semnalat și ineficiențe în procesele administrative de la nivelul Guvernului. Ea a relatat că numirea unor consilieri onorifici la cabinetul său a durat uneori două luni, deși ulterior a aflat că, după schimbarea Secretariatului General, procedura putea fi finalizată într-o singură zi. Această discrepanță a indicat, în opinia sa, faptul că procesele au fost întârziate intenționat în perioada de activitate a cabinetului său.
În cadrul administrației publice din România, procesele de reformă și restructurare prin fuziuni sunt adesea supuse unor proceduri birocratice complexe. Acestea implică coordonarea între ministere și respectarea unor termene stricte, în special atunci când sunt legate de fonduri europene sau jaloane de dezvoltare. Eficiența instituțiilor depinde de capacitatea de a naviga prin aceste mecanisme de control și de a evita blocajele administrative care pot afecta implementarea proiectelor de infrastructură națională.