Petre-Florin Manole, fost și actual ministru al Muncii, a oferit explicații privind ratarea legii salarizării, un jalon esențial din cadrul PNRR care implică o sumă de 770 de milioane de euro. Acesta susține că există o responsabilitate împărțită pentru eșecul acestei reforme, menționând că ministerele Sănătății și Educației au reprezentat prima linie de rezistență în fața proiectului. Deși își asumă o parte din responsabilitatea politică, Manole subliniază că a transmis documentația către premier și ceilalți decidenți încă din data de 24 aprilie.
Conform declarațiilor făcute la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, proiectul de lege a fost trimis către premier, vicepremierii tuturor partidelor, ministrul Finanțelor și ministrul Fondurilor Europene la ora 11.25. Manole a explicat faptul că opoziția celor doi miniștri a fost decisivă în momentul în care cele patru partide au trebuit să decidă, alături de președintele Nicușor Dan, dacă susțin proiectul. El a respins ideea că ratarea reformei a fost un simplu ghinion, afirmând că este rezultatul demersurilor unor persoane.
În ceea ce privește calendarul implementării, adoptarea legii salarizării este acum împinsă pentru anul 2027, fără un termen lunar stabilit în programul de guvernare. Fostul ministru a menționat că, deși o adoptare la începutul anului este un scenariu plauzibil, aplicarea efectivă ar putea avea loc tot în 2027. Manole a precizat că Guvernul ar putea recurge la o rectificare bugetară în a doua jumătate a anului 2027 pentru a acoperi impactul financiar, chiar dacă legea nu este inclusă inițial în buget.
Manole a detaliat faptul că procesul de negociere a fost afectat de criza politică și de discuțiile privind moțiunea de cenzură, care au întârziat începerea discuțiilor cu sindicatele și ministerele. El a menționat că, în perioada mandatului său, de la 2025 până în aprilie 2026, a încercat să respecte un calendar care prevedea finalizarea procedurilor până la 30 iunie. Totuși, a recunoscut că a existat o săptămână de întârziere față de acest program din cauza instabilității politice de la acel moment.
Impactul asupra bugetului de stat este semnificativ, având în vedere că cheltuielile de personal sunt estimate la 166 de miliarde de lei în 2026 și 174 de miliarde de lei în 2027. Manole a subliniat că aceste proiecții nu reprezintă angajamente automate de creștere a cheltuielilor, deoarece statul trebuie să mențină controlul deficitului conform angajamentelor cu Comisia Europeană. Prioritățile actuale ale Guvernului includ rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027, care trebuie să includă și alte măsuri sociale.
Contextul reformelor bugetare este marcat de necesitatea gestionării unor plăți sociale majore, precum indexarea pensiilor sau alocațiile. În acest cadru, la finalul anului 2025, România a beneficiat de un împrumut preferențial de peste 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Una dintre condiționalitățile acestui credit a fost adoptarea unei noi legislații destinate consumatorilor vulnerabili, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor de politică publică și a gestionării resurselor de stat.