Petrișor Peiu a criticat programul de guvernare al premierului Luca Niculescu, argumentând că digitalizarea administrației nu va conduce automat la reducerea birocrației sau a cheltuielilor publice. Acesta a acuzat Executivul că prezintă tehnologia ca pe o soluție magică pentru problemele instituțiilor, ignorând dificultățile reale ale cetățenilor și companiilor. Criticile sale vizează atât modul de modernizare a administrației, cât și eficiența investițiilor în sistemele informatice utilizate de instituțiile statului.
Conform afirmațiilor făcute de Petrișor Peiu pe Facebook, problema fundamentală a administrației nu este interacțiunea fizică cu funcționarii, ci volumul uriaș de documente solicitate. El susține că simpla mutare a procedurilor în mediul online nu elimină obligațiile birocratice existente. Digitalizarea nu reduce birocrația dacă rămâne neschimbată cantitatea imensă de informații cerute de instituțiile publice atât firmelor, cât și cetățenilor, conform declarațiilor sale.
Un alt punct criticat de Petrișor Peiu este legat de impactul financiar al investițiilor în tehnologie. Acesta susține că aceste investiții nu garantează economii la buget, mai ales în condițiile unor contracte cu costuri mult mai mari decât media pieței. Peiu a menționat contractele Microsoft și a făcut referire la discuțiile guvernamentale privind compania Schwarz Digits, asociată grupului din care fac parte Lidl și Kaufland, sugerând riscuri de supraevaluare.
Petrișor Peiu a invocat și problemele sistemelor informatice din sectorul sănătății, afirmând că acestea pot prelungi timpul necesar rezolvării solicitărilor administrative. Politicianul a prezentat date privind competențele digitale, menționând că în macroregiunea formată din Banat și Oltenia doar 27,1% dintre adulți au competențe de bază. Această cifră este comparată cu media Uniunii Europene, care ar fi de 60,4%, evidențiind un decalaj semnificativ.
În ceea ce privește utilizarea serviciilor online, Petrișor Peiu a indicat faptul că în 2025, regiunea Sud-Vest Oltenia a avut o pondere de doar 12,9% a interacțiunilor digitale cu autoritățile. Pentru București-Ilfov, el menționează o pondere de puțin peste 27%, în timp ce media europeană este de 57,7%. Aceste date sunt folosite pentru a contesta premisa că digitalizarea propusă de Guvernul Niculescu poate produce singură simplificarea relației dintre stat și cetățeni.
Procesul de modernizare a administrației publice prin tehnologie rămâne un subiect de dezbatere intensă în politica internă, fiind strâns legat de capacitatea de implementare a proiectelor de infrastructură digitală. Deciziile privind contractele IT și nivelul de alfabetizare digitală a populației sunt elemente cheie în evaluarea succesului reformelor propuse de Guvernul Niculescu pentru reducerea costurilor statului.