Premierul Luca Niculescu a abordat în prima sa conferință de presă dilema privind posibila majorare a taxelor în România. Întrebarea a fost pusă în contextul necesității de a reduce deficitul bugetar de la 6% în acest an la 5,2% din PIB. Această scădere este solicitată în ciuda unei creșteri economice modeste și a planurilor de guvernare care prevăd creșterea cheltuielilor sociale pentru populație.
În ceea ce privește taxele, Luca Niculescu nu a oferit un refuz categoric la întrebarea dacă acestea vor fi majorate. Premierul a declarat că, în acest moment, se va monitoriza situația cifrelor fiscal-bugetare până la finalul anului curent. El a subliniat că nu este dorința nimănui să introducă taxe noi și că guvernul va încerca să protejeze persoanele cele mai vulnerabile din societate.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de faptul că România va pierde resurse importante din PNRR începând cu anul 2027. În prezent, prin PNRR, România a primit 2,2 mld. euro sub formă de sume nerambursabile până în luna august. Totuși, mai sunt așteptați încă 6,4 mld. euro de la UE, sume care reprezintă în total 2,2% din PIB, dar care nu vor mai fi disponibile în bugetul anului 2027.
Pe lângă pierderea fondurilor europene, guvernul se confruntă cu necesitatea de a plăti peste 1 mld. euro pentru salarii ale magistraților. Această sumă reprezintă aproximativ 0,5% din PIB și constituie o altă cheltuială fixă majoră. Într-un scenariu de creștere economică modestă, echilibrarea acestor costuri cu promisiunile de creștere a cheltuielilor sociale reprezintă o provocare administrativă și financiară pentru actuala echipă de la Guvern.
Pentru a acoperi aceste necesități fără a mări taxele, Luca Niculescu a menționat că guvernul va căuta surse suplimentare de venituri. Strategia propusă include îmbunătățirea procesului de colectare a veniturilor și speranța într-o evoluție economică mai bună. Guvernul va încerca să găsească soluții care să permită menținerea Pilonului II de pensii și evitarea majorării cotei de TVA.
Gestionarea deficitului fiscal este strâns legată de fluxul de fonduri europene, care au servit drept motor de finanțare pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare. Presiunea pe fondurile UE este o temă recurentă, având în vedere că după perioada de utilizare intensă a sumelor nerambursabile, bugetele naționale trebuie să asigure continuitatea serviciilor publice și a cheltuielilor de funcționare fără sprijinul extern direct.