Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, se află sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă pentru o vizită oficială. Programul celor doi lideri a fost stabilit pentru ora 10.00, iar la finalul deplasării este prevăzută susținerea unor declarații de presă. Această deplasare la infrastructura nucleară de la Cernavodă se produce imediat după reluarea funcționării primului reactor al centralei.
Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național a avut loc vineri, 6 noiembrie 2026, conform informațiilor furnizate de Nuclearelectrica SA. Această operațiune a fost confirmată prin documentul transmis Bursei de Valori București, care făcea referire la Raportul Curent emis anterior, pe data de 4 noiembrie 2026. Procesul de pornire a fost gestionat astfel încât să nu afecteze securitatea nucleară sau siguranța personalului și a populației.
Conform datelor furnizate de Transelectrica, la ora 6.30 de sâmbătă, centrala contribuia deja la furnizarea energiei. Producția de la Cernavodă era de 272 de MW, ceea ce a reprezentat 5,53% din producția totală de energie din țară în acel moment. Această reluare urmează o perioadă de inactivitate a reactoarelor, cauzată de dificultățile tehnice legate de nivelul apei din Dunărea.
În perioada de vară, centrala a trecut printr-o perioadă de oprire parțială și totală din cauza debitului scăzut al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită controlat la data de 28 iulie 2026, în timp ce Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august 2026. Lipsa apei necesare pentru procesul de răcire a reactoarelor a forțat decizia de a opri complet activitatea centralei nucleare.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat anterior că pierderile cauzate de deconectarea centralei nu au fost încă cuantificate oficial. Acesta a menționat că impactul economic nu vizează doar operatorul centralei, ci întrega țară, din cauza costurilor aferente importurilor de energie. Situația a fost agravată de necesitatea de a achiziționa electricitate din exterior pentru a compensa lipsa producției interne.
Această situație de la Cernavodă intervine într-un context în care securitatea energetică depinde critic de debitul apelor de la Dunăre pentru răcirea reactoarelor. Scăderea nivelului apelor afectează direct capacitatea de producție a centralei, forțând oprirea unităților de la Cernavodă. Gestionarea acestor crize de debit este esențială pentru menținerea stabilității sistemului energetic național și pentru evitarea importurilor costisitoare.