Primarii din cadrul partidului PSD au început să exprime nemulțumiri față de propunerea Guvernului privind comasarea comunelor care au o populație de sub 1.500 de locuitori. Această inițiativă de reformă administrativ-teritorială este criticată pentru riscul de a duce la pierderea identității comunităților și pentru dificultățile pe care le vor întâmpina cetățenii în accesarea serviciilor administrative. Deși planul este susținut de partidul din care fac parte acești edili, reacțiile de rezistență sunt imediate.
În județul Iași, Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni, susține că această reorganizare ar putea șterge de pe harta administrativă un nume cu valoare istorică și arheologică imensă. Comuna, care în 2023 avea 1.335 locuitori, este legată de civilizația Cucuteni, o componentă esențială a preistoriei europene. Pamfilică Brânză a declarat că localitatea este un „brand de țară” și că nu a primit nicio informație concretă despre modul în care va fi implementată această reformă.
Un alt edil, Ginovel Gheorghiu, primarul din Roșcani, a semnalat că criteriul numărului de locuitori este insuficient pentru o decizie corectă. Comuna are 1.550 de locuitori și se află la o distanță de 14 kilometri de localitatea Trifești, parte din procesul de unire. Ginovel Gheorghiu a avertizat că lipsa transportului public ar face deplasarea cetățenilor, în special a celor vârstnici, către noul centru administrativ o corvoadă extrem de dificilă.
Problema distanțelor și a infrastructurii este centrală în argumentele primarilor care se tem de impactul social al măsurii. Ginovel Gheorghiu a sugerat că reforma ar trebui să înceapă prin reducerea numărului de parlamentari și de consilieri locali înainte de a afecta structura comunelor. El a menționat că în Roșcani resursele sunt limitate, iar serviciile nu au fost externalizate din lipsa fondurilor necesare pentru a susține o astfel de tranziție.
Asociația Comunelor din România (ACOR) a reacționat prin intermediul președintelui său, Emil Drăghici, care a subliniat necesitatea unui dialog urgent cu filialele județene. Emil Drăghici a propus crearea unor platforme de comunicare pentru a evita situația în care deciziile sunt luate fără consultarea primarilor vizate. Guvernul propune ca localitățile să decidă prin referendum dacă acceptă comasarea, proces care ar putea finaliza în martie 2027.
Reforma administrativă vizează optimizarea cheltuielilor și îmbunătățirea serviciilor publice prin consolidarea unităților cu resurse financiare reduse. Această mișcare de reorganizare este prevăzută să intre în vigoare în anul 2028, concomitent cu alegerile locale. Localitățile care vor accepta voluntar unirea ar putea primi stimulente financiare și sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură locală, conform planului prezentat de autorități.