Programul de guvernare elaborat de guvernul Niculescu, care cuprinde 122 de pagini, stabilește direcțiile politice pentru perioada până la alegerile legislative din 2028. Documentul pune accent pe respectarea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar asumat prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025–2031. Guvernul promite că orice măsură cu impact bugetar va fi fundamentată prin surse clare, utilizând în principal fondurile europene, garanțiile, instrumentele de capital și parteneriatele public-privat pentru a evita creșterea datoriei.
Pe plan fiscal, programul prevede eliminarea impozitului IMCA de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025, fără posibilitatea de amânare sau modificare. În schimb, se introduce o taxă nouă, numită „exit tax”, care va impozita câștigurile de valoare generate în România înainte de transferul activelor sau a rezidenței fiscale în alte jurisdicții. Documentul menționează că impozitul pe cifra de afaceri pentru bănci nu este menționat explicit, ceea ce sugerează menținerea cotei de 4% pentru acest sector.
Consolidarea fiscală va implica și o gestionare strictă a cheltuielilor publice, cu o reducere a ponderei salariilor bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Guvernul propune reorganizarea administrației prin comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și ocuparea posturilor vacante doar în domenii prioritare. De asemenea, se aplică regula conform căreia nicio cheltuială permanentă nouă nu va fi acceptată fără o sursă de finanțare echivalentă sau economii structurale integrate în buget.
În ceea ce privește protecția socială, programul prevede indexarea pensiilor începând cu anul 2027, însă resursele vor fi alocate în funcție de capacitatea bugetară, nu strict după inflație. Se vor implementa măsuri de sprijin țintit pentru persoanele vulnerabile, precum pensionarii cu pensii mici sau familiile afectate de costul energiei, bazate pe testarea veniturilor. Totodată, se prevede majorarea salariului minim brut pe economie și menținerea unor facilități pentru părinții care revin la muncă sau pentru angajatorii cu copii.
Pentru mediul de afaceri, guvernul propune modernizarea legii societăților comerciale, 31/1991, pentru a reduce sarcinile administrative cu cel puțin 25% și termenele de autorizare cu 30%. Se vor introduce mecanisme precum notificarea în locul autorizației pentru activitățile cu risc scăzut și aprobarea tacită. Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital pentru a oferi companiilor alternative la creditarea bancară, sprijinind listarea companiilor private și utilizarea fondurilor europene pentru pregătirea acestora.
Efortul de consolidare fiscală este necesar într-un context în care, începând cu anul 2027, granturile PNRR vor dispărea, lăsând loc necesității de a asigura continuitatea investițiilor prin alte surse. România trebuie să gestioneze simultan creșterea cheltuielilor cu apărarea și obligațiile bugetare deja asumate, într-un spațiu fiscal limitat. Această perioadă de tranziție presupune o trecere de la finanțarea prin granturi la utilizarea împrumuturilor de la instituții precum BEI sau BERD pentru proiectele de infrastructură.