Radu Marinescu, ministrul nominalizat la Ministerul Justiției, a detaliat direcțiile de acțiune pe care le va implementa în cadrul mandatului său. Acesta a declarat că reforma sistemului nu va fi realizată prin demagogie sau prin subordonarea instituțiilor, ci prin colaborare cu sistemul judiciar existent. Obiectivul principal vizează oferirea unei justiții independente, predictibile și eficiente pentru cetățeni, evitând în același timp orice tentativă de a acționa împotriva structurii judiciare actuale.
Programul de guvernare propus de Radu Marinescu include un set de 79 de măsuri specifice, menționate ca fiind expuse clar și concis. Printre prioritățile anunțate se numără înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor și reorganizarea instituțională a unor entități precum MJ, ANP, DNP, ANC și ANABI. Aceste schimbări au ca scop simplificarea proceselor și sporirea eficienței operaționale în cadrul întregului ecosistem juridic național.
Pentru a asigura o funcționare mai rapidă a procedurilor, ministrul nominalizat propune degrevarea organelor judiciare prin utilizarea inteligenței artificiale și promovarea justiției alternative. Planul de reformă vizează și implementarea unor strategii naționale pentru anticorupție, precum și reabilitarea persoanelor. Totodată, se dorește aplicarea recomandărilor din raportul privind Statul de Drept pentru consolidarea acestuia și eficientizarea mecanismelor de finanțare ale instituțiilor din sistem.
Radu Marinescu a subliniat că experiența sa de 30 de ani în cariera juridică și un mandat anterior la Ministerul Justiției îi permit să preia mandatul fără perioade de acomodare. El a menționat că va relua proiecte care au stagnat înainte de plecarea sa anterioară. De asemenea, va aborda deficitul de personal care afectează segmente importante ale sistemului și va implementa o reformă a hărții judiciare pentru reducerea costurilor.
Nominalizarea sa a venit într-un context marcat de investigații jurnalistice privind teza sa de doctorat susținută în 2009. Conform unei analize realizate de PressOne, lucrarea intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” ar conține aproximativ 56,68% plagiat, reprezentând 140 de pagini din totalul de 247. Radu Marinescu a respins ferm aceste acuzații, calificând investigația drept defăimătoare și bazată pe calomnii.
Procesul de reformă a justiției în România este strâns monitorizat de instituțiile europene, în special prin prisma raportului privind Statul de Drept (Rule of Law). Acesta evaluează nivelul de independență a magistraților și eficiența sistemului juridic în raport cu standardele Uniunii Europene. Îndeplinirea recomandărilor acestui raport este un pas esențial pentru consolidarea democrației și asigurarea unui cadru juridic stabil în țară.