Mandatul lui Irineu Darău la conducerea Ministerului Economiei s-a încheiat într-un climat de tensiune extremă între conducere și personal. După ce ministrul a transmis un e-mail de rămas-bun, angajații instituției au reacționat prin mesaje de nemulțumire. Aceștia au formulat o serie de acuzații grave, vizând lipsa dialogului, presiunile exercitate asupra funcționarilor și deciziile luate în cele zece luni de activitate ale acestuia.
În mesajul său de încheiere, Irineu Darău a mulțumit celor care i-au susținut direcția de lucru și i-a îndemnat pe ceilalți să continue proiectele începute. Totuși, ministrul a ales să atace anumite persoane din cadrul instituției, afirmând că a constatat existența unor oameni care nu încurajează performanța sau onestitatea. Această abordare a declanșat un val de răspunsuri din partea funcționarilor, care au descris o relație tensionată cu echipa de conducere.
Unii angajați au susținut că mandatul lui Irineu Darău a fost marcat de conflicte și de o comunicare deficitară, creând un mediu dominat de suspiciuni și acuzații. Funcționarii au reclamat că au fost nevoiți să lucreze inclusiv în weekenduri și în sărbători legale, fără a primi recunoaștere pentru eforturile depuse. Mai mult, s-a susținut că anumite proiecte au fost încetinite sau blocate de deciziile noii conduceri, iar rezultatele prezentate public de ministru ar fi fost, de fapt, obținute prin munca funcționarilor cu experiență.
O altă problemă majoră ridicată de personal vizează modul în care au fost stabilite indemnizațiile pentru membrii consiliilor de administrație ale companiilor din portofoliul ministerului. Un mesaj adresat lui Irineu Darău și unor secretari de stat susține că s-au încălcat prevederile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Autorul reclamă faptul că remunerările unor administratori ar fi fost stabilite fără criterii obiective sau justificare financiară, beneficiind probabil persoane apropiate politic sau persoane din echipa ministrului.
De asemenea, angajații au criticat decizia de a elimina sporurile pentru personalul implicat în proiectele finanțate prin PNRR. Această măsură ar fi fost luată fără consultarea prealabilă a funcționarilor și fără nicio explicație oficială, angajații aflând despre decizie abia după emiterea ordinelor. Deși responsabilitatea monitorizării rezultatelor PNRR a rămas în sarcina lor, veniturile au fost reduse, fapt considerat contradictoriu de către cei care implementează proiectele.
În cadrul administrației publice din România, gestionarea resurselor umane și respectarea normelor de guvernanță corporativă sunt procese supuse monitorizării constante. Deciziile privind remunerarea administratorilor în companiile de stat sunt reglementate strict pentru a preveni nepotismul. Încălcarea acestor procede poate atrage verificări din partea organismelor de control și poate expune instituțiile statului la diverse litigii juridice pe termen lung.