România a obținut, pe 13 noiembrie, o soluție definitivă în dosarul arbitral ICSID nr. ARB/15/31, legat de proiectul Roșia Montană. Comitetul ad-hoc a respins în totalitate cererea de anulare formulată de Gabriel Resources, menținând astfel hotărârea arbitrală pronunțată anterior, la data de 8 martie 2024. Această decizie vine după ce Ministerul Finanțelor a comunicat oficial rezultatul procesului, marcând o etapă finală în acest litigiu financiar de amploare.
Decizia luată de tribunal epuizează ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID, ceea ce face ca hotărârea să fie definitivă și obligatorie. Prin această decizie, pretențiile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, echivalente cu circa 31,5 miliarde de lei, au fost respinse integral. Această sumă reprezintă cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român, echivalând cu aproximativ 1,5% din PIB-ul estimat pentru anul 2026.
Reclamanții au susținut în cadrul procesului că România ar fi încălcat acordurile bilaterale de investiții cu Canada și cu Regatul Unit. Totuși, tribunalul arbitral a stabilit deja în martie 2024 că statul nu a încălcat nicio obligație asumată prin cele două tratate. În încercarea de a anula hotărârea, Gabriel Resources a invocat o constituire necorespunzătoare a tribunalului și abateri de la normele de procedură, solicitând în subsidiar anularea parțială pentru depășirea competențelor.
Comitetul ad-hoc, format din Eduardo Zuleta, Lawrence Boo și Maxi Scherer, a respins toate motivele aduse de partea reclamantă. Procedura de anulare s-a desfășurat în perioada cuprinsă între iulie 2024 și noiembrie 2026, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Pe lângă respingerea cererii, comitetul i-a obligat pe reclamanți să plătească cheltuielile aferente procedurii de anulare, iar ministerul va continua demersurile pentru recuperarea integrală a acestor costuri de judecată.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că decizia confirmă poziția României într-un litigiu în care compania solicitase despăgubiri masive. Ministerul consideră că rezultatul demonstrează respectarea obligațiilor internaționale și a deciziilor privind protecția mediului și a patrimoniului cultural. Peisajul minier de la Roșia Montană, care a fost înscris în 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat prin decizia finală a tribunalului.
Litigiul de la Roșia Montană a reprezentat un test juridic major pentru statul român în cadrul sistemului de arbitraj internațional. Această dispută a implicat interpretarea acordurilor bilaterale de investiții și a modului în care deciziile administrative privind protecția mediului și a comunităților locale interacționează cu drepturile investitorilor străini, într-un context de protecție a patrimoniului mondial.