Guvernul României începe demersurile pentru recuperarea unor sume din cadrul cererii de plată nr. 5 din PNRR, după ce Comisia Europeană a evaluat parțial negativ anumite obiective. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru Ghigiu, a declarat că autoritățile vor încerca să recupereze cât mai mult din banii aferenți celor șase jaloane și ținte pentru care evaluarea nu a fost favorabilă. Procesul de recuperare vizează o cerere de plată în valoare de 2,67 miliarde de euro.
Evaluarea preliminară realizată de Comisia Europeană arată că România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în această cerere. Totuși, pentru restul de șase obiective, Comisia consideră că îndeplinirea este doar parțială. Printre punctele problematice menționate de Alexandru Ghigiu se numără cadrul legislativ și strategia națională privind hidrogenul, precum și aplicarea testului IMM și durata intervențiilor în rețeaua de transport al energiei electrice.
Alte jaloane care au fost suspendate de Comisia Europeană includ înființarea unui registru național unic al terenurilor statului și actele normative pentru utilizarea terenurilor statului în scopuri de energie regenerabilă. De asemenea, este vizată dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil și îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. România va avea la dispoziție un termen de două luni pentru a răspunde la observațiile primite și pentru a transmite argumente și documente suplimentare.
Ministrul a subliniat că, în ciuda acestor dificultăți, există rezultate concrete care pot fi observate în viața cotidiană. Acestea includ conectarea a peste 900 de sate la internetul de mare viteză, dotarea a cel puțin 4.300 de școli cu laboratoare IT și racordarea la rețea a unor cel puțin 3.000 MW din surse regenerabile. Alexandru Ghigiu va colabora strâns cu ministerele responsabile pentru a clarifica aspectele semnalate de Bruxelles și pentru a susține recuperarea fondurilor.
Procedura de plată urmează să fie finalizată după parcurgerea etapelor interne ale Comisiei Europene și după emiterea unui aviz de către Comitetul Economic și Financiar. Dacă Comisia decide să mențină evaluarea actuală, suma totală de 2,67 miliarde de euro va fi redusă cu cantumul corespunzător țintelor rămase nesatisfăcătoare. În cazul în care argumentele României vor fi acceptate, Comisia va vira integral și sumele aferente acestor jaloane.
Programul de Recuperare și Reziliență (PNRR) reprezintă un instrument financiar major pentru România, având o valoare totală de 19,6 miliarde de euro. Din această sumă, 13,1 miliarde de euro sunt sub formă de granturi, în timp ce restul de 6,5 miliarde de euro sunt împrumuturi. Cererea de plată nr. 5 a fost depusă la data de 15 august 2026, iar Comisia Europeană se ocupă deja de evaluarea ultimei cereri de plată, numărul 6.