România pregătește transmiterea unor observații și a unor documente suplimentare către Comisia Europeană în urma evaluării Cererii de plată nr. 5 din cadrul PNRR. Această procedură vizează cele șase jaloane și ținte care au fost considerate de autoritățile europene ca fiind îndeplinite doar parțial. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a declarat că va colabora strâns cu ministerele responsabile pentru a maximiza suma recuperată din fondurile europene.
Evaluarea preliminară emisă de Comisia Europeană a oferit un rezultat pozitiv pentru 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte incluse în cererea de plată. Din punct de vedere statistic, vorbim despre 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte care au fost validate. Mihai Ghigiu a menționat că aceste cifre reprezintă rezultate concrete, precum conectarea la internet de mare viteză a peste 900 de sate sau dotarea cu laboratoare IT a cel puțin 4.300 de școli.
În ceea ce privește punctele critice, Comisia Europeană a semnalat probleme la șase obiective specifice. Printre acestea se numără cadrul legislativ și strategia națională privind hidrogenul, aplicarea testului IMM, precum și durata intervențiilor în rețeaua de transport al energiei electrice. După ce Executivul european va comunica motivele evaluării, România va beneficia de un interval de două luni pentru a transmite argumentele și documentele justificative necesare.
Procesul de plată nu este unul automat în etapa actuală, deoarece Comisia Europeană trebuie să adopte o decizie oficială după emiterea avizului de către Comitetul Economic și Financiar. Acesta din urmă are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Dacă, după analiza documentelor suplimentare, Comisia decide să mențină concluzia de neîndeplinire integrală a obiectivelor, suma totală de 2,67 miliarde de euro solicitată prin PNRR ar putea fi redusă semnificativ.
Obiectivul principal al autorităților rămâne încasarea cât mai mare din resursele alocate prin mecanismul PNRR. Mihai Ghigiu a subliniat că ministerele vor lucra pentru a clarifica aspectele semnalate de europeni și pentru a susține, prin toate documentele disponibile, recuperarea sumelor aferente jaloanelor problematice. Această strategie de răspuns este esențială pentru a proteja bugetul de 2,67 miliarde de euro pe care România l-a solicitat prin această cerere de plată.
Mecanismul PNRR reprezintă instrumentul principal de finanțare prin care statele membre ale Uniunii Europene implementează reforme structurale și investiții de dezvoltare. Acesta funcționează pe baza unor jaloane și ținte stricte, iar nerespectarea acestora poate duce la suspendarea sau reducerea transferurilor financiare către țara respectivă, afectând astfel capacitatea de finanțare a proiectelor naționale de infrastructură și digitalizare.