Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A. (SAPE) gestionează, de aproximativ zece ani, sume de peste 600 de milioane de lei menținute în depozite bancare. Deși scopul principal al acestei entități de stat este investiția în sectorul energetic pentru a reduce dependența de importuri, compania funcționează în realitate mai degrabă ca un fond de investiții privat. Această situație este evidențiată de faptul că majoritatea veniturilor sale provin din dobânzi și dividende, nu din producția propriu-zisă de energie.
Analiza activității indică faptul că, de la sfârșitul anului 2025, SAPE deținea în conturi bancare puțin peste 600 de milioane de lei. Aceste fonduri au fost generate în principal după ce, în 2017, compania a încasat 1,8 miliarde de lei de la Enel pentru acțiunile deținute. Din această sumă masivă, doar o parte a fost direcționată către achiziții de active, în timp ce restul a fost plasat în depozite, generând venituri financiare care susțin profitabilitatea raportată de societate.
Investițiile realizate de SAPE în capacități de producție sunt limitate și prezintă probleme tehnice semnificative. Compania deține două parcuri eoliene, Curcubăta și Horia, și două parcuri fotovoltaice de mică capacitate, însă acestea nu contribuie substanțial la profit. Parcul Curcubăta a suferit perioade lungi de indisponibilitate din cauza defecțiunilor infrastructurii, iar parcul Horia a necesitat intervenții de mentenanță complexe. Capacitatea totală a acestor parcuri este extrem de redusă, neatingând nici 30MW.
Raportul Corpului de Control al premierului Ilie Bolojan a evidențiat și alte nereguli grave, inclusiv o tentativă de negociere directă cu două firme de apartament din Timișoara. SAPE intenționa să cumpere capacități de stocare de 120 de milioane de euro de la Banat Storage Energy SRL și Green Storage Farm SRL, fără o procedură competitivă. Cele două companii, care aveau sediul într-un subsol, nu aveau angajați sau activitate reală la momentul tranzacției propuse.
Pe lângă aceste probleme, SAPE a ratat proiecte energetice importante, precum producția de hidrogen finanțată prin PNRR sau dezvoltarea hidrocentralei de la Tranița. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că a depus plângeri la organele de cercetare penală pentru aceste nereguli. Deși compania susține că are nevoie de disponibilități financiare pentru proiecte viitoare, de la anul 2022 nu s-a mai înregistrat nicio investiție în capacități de producție de energie electrică.
Sectorul energetic român rămâne sub presiunea necesității de a crește capacitățile de producție locală pentru a diminua importurile. În contextul actual, dezvoltarea proiectelor de stocare și a celor regenerabile este critică pentru stabilitatea sistemului. Totuși, gestionarea resurselor de către entități precum SAPE rămâne un subiect de interes pentru monitorizarea eficienței investițiilor statului în infrastructura energetică națională.