Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, a anunțat joi că strategia pentru viitoarele programe de finanțare trebuie să prioritizeze investițiile în infrastructură. Oficialul a declarat că obiectivul este mutarea accentului de pe finanțarea surselor de energie regenerabile către consolidarea rețelelor de transport și distribuție. Această schimbare de paradigmă vizează în special perioada de finanțare 2028-2034, când infrastructura ar trebui să devină prioritatea principală a statului.
În cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, Sorin Elisei a explicat faptul că o analiză sectorială pentru Coeziune 28-34 indica direcționarea unor sume de sute de milioane sau chiar miliarde de euro către panouri fotovoltaice. Secretarul general a intervenit pentru a schimba această logică, argumentând că investițiile masive în producție nu mai sunt necesare în contextul capacităților deja instalate. El a subliniat că, deși finanțarea surselor noi nu se oprește, ponderea cea mai mare trebuie să fie alocată infrastructurii.
Ministerul Energiei promovează ca parte a infrastructurii să fie incluse nu doar liniile de transport sau retehnologizările, ci și componentele de digitalizare. Sorin Elisei a insistat că securitatea cibernetică trebuie să fie un element obligatoriu în aceste proiecte de modernizare. Pe lângă acest aspect, oficialul a propus ca îndeplinirea unor standarde de securitate să devină un criteriu de eligibilitate pentru orice proiect legat de energie. Această măsură ar implica și recunoașterea costurilor de implementare a soluțiilor de securitate ca fiind eligibile pentru finanțare.
Justificarea acestei decizii vine din proiecțiile privind capacitatea de producție instalată, inclusiv peste 10 gigawați de fotovoltaic și capacități eoliene și pe baterii. Sorin Elisei a menționat că, având în vedere consumul de energie electrică estimat pentru anul 2028, direcționarea unor sume uriașe către noi surse de producție nu mai este oportună. Prioritatea trebuie să fie gestionarea energiei prin rețele sigure, digitalizate și reziliente în fața atacurilor cibernetice, asigurând astfel stabilitatea întregului sistem național.
În ceea ce privește gestionarea urgențelor, România dispune de un plan de pregătire promovat în luna august a anului trecut. Acest cadru de reglementare include securitatea cibernetică printre cele mai mari trei riscuri identificate pentru sistem. În caz de incident, Transelectrica intervine în primele 60 de minute împreună cu echipele de securitate ale activelor afectate. Ministerul Energiei coordonează procesul prin un consiliu operativ format din reprezentanți ai ministerului, operatorilor de transport, distribuție și producătorilor.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformare majoră, fiind influențat de capacitățile de producție existente și de necesitatea modernizării rețelelor. În acest context, stabilitatea sistemului depinde de capacitatea de a integra sursele regenerabile într-o infrastructură capabilă să gestioneze fluctuațiile de consum. Deciziile privind alocarea fondurilor europene pentru perioada 2028-2034 vor determina dacă rețeaua națională poate susține cererea de energie electrică și standardele de securitate impuse.