Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a lansat critici referitoare la datele despre veniturile magistraților pe care Guvernul României le-ar fi transmis Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această situație a ieșit la iveală în contextul cauzei „Pușcașu și alții împotriva României”, când informațiile prezentate instanței europene nu par să se alinieze cu valorile oficiale. Membrul CSM solicită clarificări urgente privind responsabilitatea pentru furnizarea acestor date către autoritatea europeană.
Conform deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, Guvernul ar fi indicat o indemnizație medie netă de aproximativ 21.728 de lei pentru un magistrat. De asemenea, în documentul respectiv apare o pensie medie netă de circa 25.301 lei. Alin Ene subliniază că aceste valori sunt în dispreț cu realitatea statistică, ridicând semne de întrebare privind exactitatea informațiilor transmise oficial către CEDO. El cere stabilirea persoanelor care își asumă răspunderea pentru prezentarea acestor date drept adevărate.
Discrepanțele semnalate sunt accentuate de comparația cu datele publicate de CSM în iulie 2025. La acea dată, salariile nete ale judecătorilor de la judecătorii erau cuprinse între 6.990 și 16.157 de lei, în funcție de vechime. În ceea ce privește judecătorii de la curțile de apel, veniturile nete variały între 16.309 și 20.345 de lei. O estimare bazată pe aceste cifre indică un salariu mediu net de aproximativ 15.356 de lei, ceea ce înseamnă peste 6.300 de lei sub valoarea menționată în decizia CEDO.
Alin Ene a făcut o legătură directă între aceste cifre și declarațiile făcute anterior de fostul premier Ilie Bolojan. Acesta a menționat în 2025 că magistrații din România ar avea salarii nete de 4.000–5.000 de euro pe lună. Membrul CSM a întrebat dacă guvernul condus de Ilie Bolojan a informat oficial Curții Europene a Drepturilor Omului că indemnizația netă a unui magistrat depășește pragul de 4.300 de euro, în ciuda datelor reale publicate de CSM.
Controversa vizează și modul în care au fost raportate pensiile, valoarea menționată în decizia CEDO fiind apropiată de pensia medie brută raportată pentru beneficiarii pensiilor de serviciu ale magistraților în iunie 2026. Este esențială o clarificare a metodologiei folosite de Guvern pentru calcularea acestor medii, precum și a caracterului brut sau net al sumelor raportate. Neconcordanțele semnalate pot afecta modul în care instituțiile românești sunt percepute în cadrul procedurilor juridice europene.
În cadrul sistemului de justiție din România, gestionarea corectă a datelor financiare și a statisticilor privind personalul juridic este un element de transparență administrativă. Discrepanțele între instituțiile statului și organele de control internațional pot genera controverse privind integritatea raportărilor oficiale. Monitorizarea acestor procese de raportare rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea relației dintre administrația națională și instituțiile europene.