Tribunalul București reia, luni, procesul în care Călin Georgescu solicită instanței să înlocuiască actuala măsură a arestului preventiv cu o alternativă mai puțin restrictivă. Acesta propune magistraților trecerea la regimul de arest la domiciliu sau la controlul judiciar, încercând astfel să evite menținerea în detenție. Ședința de luni urmează să determine dacă solicitarea sa va fi admisă sau dacă va rămâne sub regimul actual de încarcerare.
Procedura de judecare a acestei cereri a fost amânată săptămâna trecută din motive procedurale specifice. Amânarea a fost necesară deoarece dezbaterile nu puteau avea loc fără existența motivării oficiale a deciziei luate anterior. Judecătorii de la Curtea de Apel București au pronunțat deja asupra prelungirii măsurii arestului preventiv, însă documentul care explică fundamentul juridici al acestei decizii era lipsă la momentul audierii.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 29 septembrie, în cadrul unui dosar penal de o mare complexitate. Acesta este acuzat de înșelăciune în detrimentul unui om de afaceri, suma vizată de prejudiciu fiind de 1,1 milioane de euro. De la momentul arestării sale, acesta a depus mai multe cereri pentru a obține decizii favorabile, însă majoritatea acestora au fost ulterior infirmate de magistrații de la Curtea de Apel București.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, în legătură cu o afacere cu metale prețioase. În cadrul acestui proiect, s-a propus obținerea unei linii de credit în valoare de 6 milioane de euro. Călin Georgescu l-a îndrumat pe Răzvan Leu către un om de încredere, pe nume Ionel Rusen, care l-a prezentat pe Massimiliano Arena, un cetățean italian care reprezenta o bancă din Elveția.
Pentru accesarea creditului, victima a fost instată să achite o garanție de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie direcționați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu. Ulterior, s-a mai cerut o sumă suplimentară de 100.000 de euro, sub promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro. Împrumutul nu a fost acordat, iar omul de afaceri din Buzău nu a mai reușit să recupereze garanția totală de 1,1 milioane de euro.
În sistemul juridic român, arestul preventiv reprezintă o măsură privativă de libertate aplicată în etapa de urmărire penală sau de judecată. Aceasta este utilizată atunci când există riscul ca inculpatul să fugă, să distrugă probe sau să continue infracțiunile. Cererea de înlocuire a arestului cu măsuri precum controlul judiciar este un mecanism standard de apărare în cadrul proceselor penale.