Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis interzicerea reprezentării sau asistării justițiabililor în fața instanței pentru o perioadă de doi ani unui avocat român. Această sancțiune a fost dispusă după ce profesionistul a utilizat referințe jurisprudențiale generate de inteligența artificială fără a efectua verificările necesare. Anunțul oficial privind această măsură a fost făcut miercuri prin intermediul unui comunicat de presă emis de Curte.
Decizia a fost adoptată la data de 13 noiembrie, după ce Camera care examina cererea a identificat numeroase erori în observațiile depuse de avocat. Printre deficiențele constatate se numără citarea unor cauze inexistente, fenomen descris ca „halucinații”, precum și utilizarea unor paragrafe fictive din hotărâri sau decizii autentice ale Curții. De asemenea, au fost identificate citări ale unor cauze reale, însă acestea erau irelevante pentru argumentele invocate sau contraziceau în mod flagrant susținerile prezentate.
Avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea documentelor, însă a descris greșelile drept simple „inexactități” și „erori de citare”. Camera a respins această interpretare, constatând că documentul conține erori numeroase, repetate și de substanță, care urmează un tipar clar. Instituția a concluzionat că avocatul nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații care sunt regăsite și în cadrul dreptului intern.
Procedura de excludere a fost inițiată prin transmiterea unei propuneri motivate către Președintele Curții, care a aprobat ulterior măsura. În conformitate cu Articolul 44D din Regulamentul Curții, au fost solicitate și luate în considerare comentarii de la Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și de la reclamanți. Baroul Iași a fost de asemenea invitat să depună observații, însă nu a răspuns solicitării primite din partea Curții.
Instanța a subliniat că avocatul ar fi trebuit să verifice independent orice referință generată de IA prin raportarea la baza de date HUDOC. Maniera de lucru a constatat că această activitate a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției, deoarece Curtea a fost nevoită să aloce timp suplimentar pentru verificarea observațiilor. Camera a considerat că această situație de muncă laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care le are Curtea conform Convenției.
În cadrul sistemului juridic, obligația de diligență profesională este reglementată prin acte precum Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul profesiei de avocat. Aceste norme impun ca orice avocat să acționeze ca un bun profesionist, asigurând acuratețea argumentelor prezentate în instanțe. În acest caz, utilizarea tehnologiei fără control a fost considerată o încălcare a acestor standarde de conduită profesională obligatorii.