Un avocat român a fost exclus pentru o perioadă de doi ani de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia a fost luată de președintele Curții la data de 13 noiembrie 2026, în urma unei propuneri motivate. Această sancțiune a fost dispusă după ce acesta a depus documente care conțineau numeroase trimiteri juridice false, generate prin intermediul inteligenței artificiale și necomunicate corespunzător instanței.
Problemele au fost identificate în cadrul observațiilor depuse de avocat, care conțineau erori majore privind jurisprudența Curții. Printre nereguli au fost semnalate citarea unor cauze inexistente, descrise drept „halucinate”, precum și indicarea unor paragrafe fictive din decizii autentice. Mai mult, avocatul a utilizat cauze reale care nu aveau nicio legătură cu argumentele sale sau care chiar contraziceau susținerile invocate în documentele oficiale depuse la instanță.
În cadrul explicațiilor oferite către Curță, avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, numind incidentul drept „inexactități” și „erori de citare”. Totuși, Camera a decis că nu este vorba despre simple greșeli izolate, ci despre un tipar de erori repetitive și de substanță. Astfel, s-a concluzionat că acesta nu și-a respectat obligațiile profesionale și deontologice, conform legislației naționale și regulamentelor Curții.
Instanța a subliniat că avocatul avea obligația de a verifica independent toate referințele și argumentele generate de inteligența artificială prin consultarea surselor autorizate, în special baza de date HUDOC. Deși avocatul a recunoscut că nu a verificat corespunzător toate hotărârile citate, Camera a considerat că această declarație nu reduce gravitatea situației. Multe dintre erorile identificate ar fi putut fi evitate printr-o simplă consultare a bazei de date oficiale a CEDO.
Modul de lucru al avocatului a afectat direct desfășurarea procesului de înfăptuire a justiției, generând un volum de muncă suplimentar pentru Curță. Instanța a fost nevoită să aloce timp pentru verificarea observațiilor, să inițieze procedura de excludere în baza articolului 44D din Regulamentul Curții și să gestioneze o corespondență extinsă cu ceilalți actori. Camera a considerat că efortul suplimentar impus este incompatibil cu atribuțiile pe care CEDO trebuie să le îndeplinească în temeiul Convenției.
Procedura de excludere a fost finalizată după ce au fost solicitate puncte de vedere de la Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași. Decizia de excludere pentru doi ani a fost aplicată în baza criteriului de „circumstanțe excepționale” prevăzut de regulament. Această măsură vizează strict reprezentarea în fața CEDO și nu exclude posibilitatea ca drepturile de reprezentare să îi fie restabilite ulterior, în condițiile prevăzute de articolul 44D alineatul (3) din Regulamentul Curții.