Cristina Trăilă, fostă deputată PNL și fost secretar general adjunct al Guvernului, a pierdut definitiv un proces de defăimare intentat împotriva lui Mihai Goțiu și a Societății Academice din România (SAR). Curtea de Apel București a respins săptămâna trecută apelul formulat de fosta deputată, considerându-l nefondat. Prin această decizie, instanța a menținut sentința pronunțată anterior de Tribunalul București în iunie 2025, punând capăt unui litigiu juridic ce a durat peste doi ani.
Conflictul juridic a început acum doi ani și patru luni, după ce Cristina Trăilă a reclamat articolele publicate de Mihai Goțiu, coordonator editorial al România Curată, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Jurnalistul și fostul senator USR Mihai Goțiu a scris despre modul în care Trăilă ar fi influențat legislația cu impact silvic. Acestea au avut loc în perioada în care ea deținea simultan funcția de deputată PNL și pe cea de avocată pentru compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, cunoscută în prezent sub numele de HS Timber.
Conform informațiilor publicate de România Curată, Cristina Trăilă făcea parte din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, o comisie decizională pentru legile cu impact silvic. În același timp, ea era plătită ca avocată de către HS Timber și participa la acțiuni de lobby pentru această mare industrie a lemnului. Detaliile despre această situație au fost scoase la lumină, inițial, de către jurnalistul Andrei Ciurcanu, evidențiind potențiale conflicte de interese în procesul legislativ.
În cadrul investigațiilor jurnalistice, Mihai Goțiu a subliniat că Trăilă a depus o interpelare parlamentară prin care nega amploarea tăierilor ilegale de păduri. De asemenea, s-a menționat că aceasta a votat, în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, raportul de respingere pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, o instituție numită în presă „DNA-ul Pădurilor”. Aceste acțiuni parlamentare au fost punctul central al acuzațiilor aduse de jurnalist.
Tribunalul a motivat decizia sa prin faptul că afirmațiile și comentariile pârâților reprezintă judecăți de valoare care au o bază factuală clară. Instanța a considerat că aceste declarații se încadrează în limitele permise de libertatea de exprimare și servesc unui interes general de informare a cetățenilor. Această interpretare juridică a fost confirmată și de Curtea de Apel, care a validat argumentele prezentate în procesul de defăimare.
Procesele de defăimare care vizează jurnaliștii și instituțiile media sunt frecvente în spațiul public românesc, fiind adesea utilizate pentru a testa limitele libertății de presă. În România, deciziile instanțelor privind dreptul la imagine versus interesul public sunt esențiale pentru echilibrul dintre protecția reputației persoanelor publice și dreptul cetățenilor de a primi informații despre modul în care sunt exercitate funcțiile politice și de lobby.