Consiliul Superior al Magistraturii a transmis vineri o reacție oficială prin care solicită Guvernul și Parlamentul să organizeze consultări urgente. Scopul acestor discuții este crearea unui cadru legal stabil, care să permită oprirea definitivă a valului de litigii din sistemul de justiție. Această propunere vine ca răspuns la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, care a vizat plata unor drepturi financiare.
În cadrul procedurii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat faptul că Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Autoritățile au invocat însă posibilitatea eșalonării plății acestora, invocând dificultățile bugetare existente. CSM precizează că, deși jurisprudența Curții Europene permite eșalonarea plăților în circumstanțe economice și bugetare deosebit de dificile, acest lucru trebuie să respecte un echilibru între interesul general și drepturile creditorilor.
Consiliul subliniază că eșalonarea nu elimină obligația de plată și că autoritățile trebuie să respecte strict calendarul stabilit. CSM a menționat că nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenute scadente, conform propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Astfel, cele două cauze vizate de instituții privesc chestiuni juridice distincte.
În comunicat, CSM susține că numeroase litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele care vizează magistrații, au fost generate de un cadru legislativ care nu este suficient de clar și predictibil. Consiliul cere autorităților legislative și executive colaborare pentru elaborarea unor reguli stabile și nediscriminatorii. Astfel, se dorește prevenirea apariției unor noi litigii, subliniind că respectarea hotărârilor judecătorești rămâne o obligație juridică a statului.
Decizia CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care contestau eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri definitive. Curtea a apreciat că măsurile luate de Guvern nu au încălcat drepturile invocate. În același timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat joi seară că procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite față de decizia CEDO.
Conflictul privind plata restanțelor salariale în justiție reflectă o tensiune continuă între necesitățile bugetare ale statului și drepturile de proprietate ale angajaților publici. Această problemă juridică este una complexă, deoarece implică atât respectarea hotărârilor judecătorești definitive, cât și gestionarea limitărilor financiare ale bugetului de stat, într-un context în care eșalonarea plății este o măsură de excepție, nu o soluție permanentă pentru restanțe.