Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea președintelui Nicușor Dan, stabilind că minorii sub vârsta de 14 ani care comit fapte penale pot fi obligați de instanță să participe la ședințe de consiliere psihologică. Această măsură poate fi impusă chiar dacă părinții sau reprezentanții legali nu își dau acordul pentru astfel de intervenții. Decizia a fost pronunțată miercuri, 21 octombrie, în urma analizării unor prevederi din legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Judecătorii au menținut posibilitatea ca instanțele să dispună participarea copiilor la programe speciale de consiliere psihologică, considerând că această acțiune este dictată de interesul superior al minorului. Deși părinții pot fi ascultați în cadrul procedurii judiciare, aceștia nu mai pot bloca aplicarea măsurii prin simplul refuz de a semna acordul necesar. CCR a decis că această intervenție nu încalcă în mod nejustificat drepturile părinților, prioritizând sprijinul pentru copiii care comit fapte penale.
În schimb, Curtea a declarat neconstituționale prevederile care impuneau plasarea obligatorie a minorilor în centre specializate în cazul faptelor comise cu violență. Motivația instanței constituționale a fost lipsa unei delimitări precise a situațiilor în care această măsură devine obligatorie, ceea ce ar putea duce la o aplicare variabilă a legii. Totuși, CCR a precizat că plasamentul în centre specializate poate rămâne o măsură de protecție socială pentru oferirea de îngrijire, educație și sprijin pentru reintegrarea socială.
De asemenea, CCR a respins prevederile privind sancționarea părinților care nu respectă obligația de a participa la programele de consiliere. Judecătorii au observat că legea permitea aplicarea atât a răspunderii penale, cât și a celei contravenționale pentru aceeași faptă, fără o claritate suficientă. În plus, au fost identificate erori de formulare privind termenii „părinți” și „reprezentantul legal”, precum și riscul ca un copil sub 14 ani să fie interpretat eronat ca având răspundere penală.
Proiectul de lege a fost inițiat de 14 deputați, dintre care 13 aparțin PNL și unul PSD, printre ei Raluca Turcan, Gabriel Andronache, Florin Roman, Bogdan Huțucă și Voicu Vușcan. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 29 aprilie 2026, cu 277 de voturi pentru, două împotrivă și 13 abțineri, după ce Senatul a respins-o anterior. Nicușor Dan a trimis actul la Curtea Constituțională pe 28 mai, după ce acesta a fost primit pentru promulgare pe 11 mai 2026.
Această decizie intervine într-un context legislativ complex, în care Parlamentul va trebui să reanalizeze dispozițiile declarate neconstituționale înainte ca actul normativ să poată fi promulgat oficial. Deoarece decizia CCR este definitivă și general obligatorie, modificările vor afecta modul în care instanțele gestionează minorii care comit fapte prevăzute de legea penală, asigurând totodată respectarea Codului penal.