Curtea Constituțională a constatat joi existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, legat de adoptarea OUG nr. 38/2026. Această decizie pune sub semnul întrebării derularea unor contracte de înzestrare militară și a proiectelor de infrastructură strategică din cadrul Programului SAFE. România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin acest instrument european, însă contractele semnate au depășit deja pragul de 9 miliarde de euro.
Disputa a fost declanșată de sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care susține că Executivul a depășit limitele atribuțiilor sale. Conform acestui punct de vedere, Guvernul a adoptat ordonanța după ce fusese demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026. Sorin Grindeanu a argumentat că ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, deși proiectul a fost extins chiar în dimineața zilei în care s-a votat moțiunea.
Programul SAFE, acronim pentru „Security Action for Europe”, reprezintă un instrument financiar al Uniunii Europene destinat consolidării capacităților de apărare și dezvoltării industriei de profil. România deține a doua cea mai mare alocare de la nivel european, după Polonia, cu un total de 16,68 miliarde de euro pentru perioada 2026–2030. Finanțarea este oferită sub formă de împrumuturi, cu o dobândă de cel mult 3% și o perioadă de grație de 10 ani.
Din suma totală, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura duală, incluzând tronsoane ale autostrăzilor A7 și A8. Restul fondurilor sunt destinate echipamentelor militare, precum contractul de 3,34 miliarde de euro pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei pe șenile. Alte achiziții majore includ două nave de patrulare maritimă și două nave de intervenție pentru scafandri, în valoare de 920 de milioane de euro, precum și 12 elicoptere H225M Caracal.
Deși decizia CCR nu anulează automat Programul SAFE, riscurile vizează mecanismele naționale introduse prin ordonanța contestată. OUG nr. 38/2026 conține prevederi care permit statului să intervină asupra unor active industriale strategice, inclusiv prin expropriere sau preluarea unor participații. Dacă aceste mecanisme sunt invalidate, proiectele care depind de ele ar putea întâmpina blocaje juridice, afectând contractele deja semnate pentru radare, sisteme de apărare antiaeriană sau vehicule logistice.
Disputa juridică intervine într-un context în care instituțiile europene și naționale gestionează multiple reforme și bugete pentru perioada următoare. În timp ce Parlamentul European discută creșterea bugetului pentru Erasmus+ în perioada 2028-2034, România trebuie să navigheze complexitatea juridică a instrumentelor de finanțare a apărării. Clarificarea cadrului legislativ rămâne esențială pentru a asigura continuitatea investițiilor militare și a dezvoltării industriei naționale de apărare.