Procurorii DIICOT au manifestat opoziție față de cel mai recent proiect de dezincriminare a deținerii de substanțe pentru consum propriu. Instituția susține că o astfel de măsură ar afecta direct lupta împotriva traficului de substanțe psihoactive. Această poziție vine într-un context marcat de dezbateri naționale intense privind reglementarea consumului și de noi numiri în conducerea parchetului specializat în combaterea criminalității organizate.
Cazul lui Giancarlo Cristea ilustrează tensiunea dintre deciziile judecătorești și acțiunile procurorilor. După ce Tribunalul București și Curtea de Apel i-au dat dreptate cetățeanului care transporta canabis medicinal, acesta a fost oprit de jandarmerie chiar în momentul în care își recupera substanța. Deși instanțele au stabilit că canabisul medicinal este medicament, nu drog de risc, plicul a fost returnat de la BCCO direct la poliție pentru cercetări penale.
Datele statistice arată o problemă structurală în modul în care DIICOT gestionează resursele. În anul 2024, activitatea instituției era blocată de peste 30.000 de dosare referitoare la droguri, ceea ce reprezintă aproape 80% din totalul cauzelor. Din acest volum uriaș de dosare, aproximativ 80% vizează cantități de substanță cu o medie de doar 1 gram, ceea ce indică o concentrare pe consumatori de rând.
Eficacitatea acțiunilor antidrog este critică, deoarece 80% dintre toate operațiunile rezultă în doar aproximativ 1% din cantitatea anuală confiscată. De exemplu, dintr-o captură estimată de 3.000 de kilograme de canabis, 2.500 de capturi însumează doar 2,5 kilograme de substanță. În acest timp, marile rețele organizate, care încasează peste un sfert de miliard de euro anual, reușesc să opereze fără a fi structurate de către elitele procurorilor.
Noua conducere a DIICOT, condusă de Horațiu Codrin Miron, a indicat direcții care păstrează vechea abordare. Procurorul șef a declarat că vizează traficul stradal, școlile și universitățile, menționând că cantitățile de ordinul tonelor nu pot fi identificate ușor. Totodată, instituția dorește o promovare mai agresivă în media a rezultatelor obținute, pentru a crește încrederea publicului în activitatea sa.
Problema de gestionare a dosarelor de droguri este una veche în sistemul de justiție românesc. În perioada 2016-2025, numărul condamnărilor definitive pentru deținere în vederea consumului a cunoscut o creștere de peste 6 ori. Din aceste condamnări, aproximativ 80% implică pedepse cu închisoarea, fie cu suspendare, fie cu executare, ceea ce pune presiune pe întregul sistem penal.