Un cetățean ucrainean a fost trimis în judecată în lipsă pentru infracțiuni care au vizat obținerea de acte românești pentru 839 de cetățeni ucraineni și ruși, conform comunicatului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Inculpatul este acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Pe numele acestuia există un mandat de arestare preventivă în lipsă, un mandat european de arestare și o cerere de dare în urmărire internațională.
Faptele vizate de procurori s-ar fi desfășurat în perioada 01.07-30.10.2024, când inculpatul ar fi ajutat cetățeni care dobândiseră cetățenia română să obțină cărți de identitate cu date neconforme realității. Pentru stabilirea domiciliului sau mutarea la alte adrese, acesta ar fi oferit sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcționari de la Primăria Vârfu Câmpului și din cadrul Serviciului de evidență a populației Vârfu Câmpului, județul Botoșani. Aceștia ar fi asigurat implementarea datelor în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Investigația relevă că, între aprilie 2023 și aprilie 2024, inculpatul ar fi falsificat 660 de contracte de subînchiriere pentru 120 de imobile care nu îi aparțineau. Aceste contracte au fost încheiate fictiv, în numele unei societăți comerciale, pentru a susține cererile depuse la SPCLEP Bucecea, județul Botoșani. În total, au fost înregistrate 670 de cereri pentru stabilirea fictivă a domiciliului pentru 759 de persoane din străinătate, în condițiile în care imobilele erau nelocuibile, degradate sau proprietarii nu și-au dat acordul.
Prin depunerea acestor acte, inculpatul ar fi facilitat introducerea de date false în sistemul informatic integrat RNEP, inclusiv nume, prenume și date de naștere. Dosarul include 80 de acte de complicitate la fals informatic pentru persoanele de la Vârfu Câmpului și 759 de acte materiale pentru cei de la Bucecea. În acest context, procurorul a dispus confiscarea sumei de 83.900 de euro, bani pe care inculpatul i-ar fi obținut din activitatea sa de intermediere pentru documente.
În cadrul aceluiași dosar, o cetățeancă ucraineană a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru fals în declarații, dare de mită și complicitate la fals informatic. Aceasta a primit o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare, cu amendă de 15.000 de lei și suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. În 2025, alți patru inculpați au încheiat acorduri similare, primind pedepse de până la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării.
Dosarul a fost trimis către Tribunalul Botoșani, instanța competentă pentru judecarea cauzei în fond. Acțiunea juridică urmărește clarificarea modului în care au fost manipulate datele de evidență ale populației și modul în care au fost utilizate adrese fictive pentru obținerea de documente oficiale românești de către cetățeni străini.