Dosarul DNA care vizează afaceristul Fănel Bogoș a ajuns în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București. Acesta este trimis în judecată împreună cu Mihai Barbu și Cristina Trăilă, fiind acuzați de infracțiuni legate de folosirea influenței pentru obținerea de bunuri sau foloase necuvenite. Dosarul este unul complex, în cadrul căruia fostul prim-ministru Ilie Bolojan a fost audiat în calitate de martor.
Conflictul a început în județul Vaslui, în anul 2024, când la o fermă avicolă deținută de Fănel Bogoș a fost descoperit un focar de Salmonella. Afaceristul a încercat să obțină despăgubiri de la stat, susținând că focarul nu a fost vina societății sale. Totuși, DSVSA Vaslui a identificat nereguli, a impus monitorizarea fermei și a refuzat aprobarea dosarului de despăgubire, care era în valoare de 13 milioane de lei.
Pentru a rezolva situația, Fănel Bogoș ar fi apelat la conexiuni politice, după ce nu a obținut rezultate de la conducerea ANSVSA. Mihai Barbu i-ar fi promis afaceristului că îl va duce față în față cu Ilie Bolojan. În urma acestui demers, pe 23 septembrie 2025, Mihai Barbu l-a condus pe Fănel Bogoș la sediul central al PNL pentru o audiență cu premierul, care a durat aproximativ 15 minute.
Guvernul a confirmat audiența, precizând că Mihai Barbu a solicitat întâlnirea pe chestiuni politice, fiind însoțit de Fănel Bogoș. Reprezentanții Guvernului au subliniat că premierul Ilie Bolojan nu a făcut aprecieri asupra situației și nu are cunoștință despre pretinderi de folos pentru această audiență. Totodată, s-a menționat că încercarea de a intermedia întâlniri cu demnitari prin astfel de metode atrage răspunderea legală.
DNA susține că, în perioada 3–4 noiembrie 2025, inculpatul Mihai Barbu ar fi fost ajutat de Cristina Trăilă, care deținea funcția de secretar general adjunct al Guvernului României. Aceasta ar fi susținut acțiunile sale în cadrul procesului. În ceea ce privește acuzațiile specifice, Fănel Bogoș este trimis în judecată pentru instigare la folosirea influenței, în timp ce Mihai Barbu și Cristina Trăilă sunt acuzați de complicitate și folosirea influenței.
Aceste proceduri penale se încadrează într-un context de monitorizare a modului în care influența politică este utilizată pentru a influența deciziile administrative sau pentru a obține fonduri publice. În România, autoritățile de control urmăresc îndeaproape interacțiunile dintre actorii economici și reprezentanții instituțiilor de stat pentru a preveni utilizarea pozițiilor de forță în scopuri personale.