Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi seară o clarificare oficială cu privire la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare. Instanța supremă subliniază că procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite față de cazul analizat de CEDO. Reprezentanții ÎCCJ consideră că hotărârea europeană trebuie analizată în întregime, fără a fi interpretată ca o validare sau o respingere a cererilor formulate în litigiul cu autoritățile române.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, decizia instanței europene reafirmă anumite principii fundamentale ale statului de drept. Printre acestea se numără obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare efectivă. Instanța supremă a luat act de decizia pronunțată de CEDO, însă insistă pe necesitatea de a analiza circumstanțele concrete ale cauzei și ansamblul considerentelor reținute de Curtea Europeană, evitând interpretările care depășesc limitele cauzei examinate.
ÎCCJ pune accent pe distincția juridică dintre cele două cauze, deoarece obiectele acestora sunt diferite. Procesul analizat de CEDO a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri încalcă drepturile oamenilor. În schimb, litigiul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor nu contestă dreptul statului de a amâna sau de a împărți plățile în timp, ci vizează respectarea propriilor reguli de către autorități.
Instanța supremă urmărește să determine dacă Guvernul respectă regulile proprii și dacă asigură fondurile necesare pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit. ÎCCJ explică faptul că, deși statul poate stabili modalitatea și calendarul executării unor obligații, autoritățile au obligația de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit. Această distincție este considerată esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze, deoarece decizia CEDO nu soluționează automat litigiul inițiat de Înalta Curte.
În acest context, CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care contestau eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța europeană a apreciat că măsurile luate de Guvern nu au încălcat drepturile invocate de aceștia. Această hotărâre intervine în timpul unei dispute mai largi privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.
Disputa juridică privind plata drepturilor salariale ale magistraților se înscrie într-un context de gestionare a obligațiilor financiare ale statului față de sistemul de justiție. Deși CEDO a decis că eșalonarea plăților nu constituie o încălcare a drepturilor în cazul celor șase magistrați, ÎCCJ continuă să susțină că verificarea respectării calendarului de plăti de către Guvern rămâne o problemă juridică distinctă și separată.