Laura Codruța Kovesi a avertizat că Parchetul European riscă să fie slăbit treptat prin mecanisme precum subfinanțarea, întârzierile birocratice și încercările de a-i limita independența. Înainte de încheierea mandatului său de șapte ani, șefa instituției a subliniat că EPPO poate fi distrus fără a fi desființat oficial, prin degradarea capacității sale de acțiune. Această situație apare în contextul în care instituția își îndeplinește atribuțiile de combatere a fraudei cu fonduri europene.
Lipsa fondurilor reprezintă una dintre principalele probleme identificate de Kovesi. Deși instituția are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, bugetul actual acoperă doar 180 de funcții. În plus, resursele alocate serviciilor de securitate sunt estimate la doar o treime din necesarul real. Kovesi a menționat că aceste constrângeri financiare afectează direct capacitatea de a combate organizațiile criminale care fraudăază bugetul UE și bugetele naționale.
Problemele birocratice și întârzierile legislative adaugă presiune asupra activității EPPO. Kovesi a criticat faptul că revizuirea regulamentului de funcționare ar fi trebuit începută încă din anul 2021. Discuțiile administrative consumă timp și resurse care ar putea fi folosite în investigații. Ea a oferit exemple specifice, precum situația din Polonia, unde instituția dispune de numai 15 procurori europeni delegați în loc de cei 24 solicitați, sau din Ungaria, unde Comisia Europeană a propus doar jumătate din bugetul cerut.
Independența instituției este atacată și prin conflicte de competență cu autoritățile naționale. Kovesi a observat că, după deschiderea unor anchete europene, procurorii generali naționali pot decide ulterior că EPPO nu este competent, limitând astfel investigațiile asupra persoanelor influente sau bogate. Ea a criticat atitudinea unor politicieni care susțin justiția până când anchetele ajung la cercul lor apropiat, moment în care aceștia acuză procurorii de abuz și agendă politică.
În ceea ce privește suveranitatea, Kovesi a respins argumentele care susțin că cooperarea cu EPPO afectează drepturile statelor membre. Ea a argumentat că criminalitatea organizată este transnațională și profită de fragmentarea sistemelor de justiție naționale. Referitor la scandalul subvențiilor agricole din Grecia, șefa EPPO a declarat că rolul procurorilor este să verifice destinația fondurilor europene, indiferent de contextul politic sau de calendarul electoral, refuzând acuzațiile de politizare.
Parchetul European funcționează într-un cadru de cooperare juridică între statele membre ale Uniunii Europene, având misiunea de a proteja interesele financiare ale acestora. Deciziile luate la nivel european privind fondurile și implementarea programelor precum PNRR implică o coordonare strânsă între ministerele naționale și instituțiile de la Bruxelles, pentru a asigura transparența utilizării banilor publici în toate statele membre.