Mihai Jurca, care ocupă funcția de șef al Cancelariei premierului până pe data de 26 octombrie, a oferit explicații privind impactul deciziei pronunțate joi de Curtea Constituțională a României. Demnitarul a respins ferm informațiile care sugerau o posibilă blocare a finanțărilor externe destinate sectorului de apărare. Acestea au fost clarificate prin menționarea faptului că actul normativ invalidat nu reglementează implementarea Programului SAFE, ci vizează alte măsuri specifice industriei.
Conform precizărilor oferite de Mihai Jurca, implementarea programului SAFE este reglementată prin alt act normativ, respectiv OUG 62/2025, care a fost modificat ulterior prin OUG 21/2026. Această legislație a trecut deja de controlul de constituționalitate în vara anului trecut, ceea ce înseamnă că investițiile și achiziția de echipamente din industria de apărare pot continua fără impedimente. Decizia CCR vizează un alt document care conținea prevederi despre plățile în avans și recepția tehnică.
Problema centrală a ordonanței anulate rezida în termenul de livrare a echipamentelor, care era stabilit la maximum trei ani de la virarea banilor. Mihai Jurca a comparat situația cu construcția unei case, subliniind că o navă militară nu poate fi construită în doar trei ani, indiferent de locație. Documentul care a fost invalidat de judecători încerca, de fapt, să prelungească acest termen de la trei la cinci ani pentru a permite execuția proiectelor.
Demnitarul a subliniat că noul cabinet guvernamental va trebui să modifice legea pentru a permite construcția navelor în șantierele din România. Acesta a avertizat că, fără o astfel de modificare, producția internă ar putea fi blocată de reguli nerealiste. Obiectivul este de a evita situația în care banii sunt disponibili, dar construcția nu poate fi finalizată din cauza limitărilor temporale impuse de legislația actuală, care este considerată deficitară.
Decizia Curții Constituționale a venit în urma unei sesizări depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic între Guvern și Parlament. Magistrații au stabilit că executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat ordonanța după ce Parlamentul votase moțiunea de cenzură pentru demiterea cabinetului. Curtea a concluzionat că un guvern demis are doar rolul de a asigura administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou executiv.
Această decizie a Curții Constituționale subliniază limitele de competență ale unui guvern interimar, care nu deține puterea de a emite ordonanțe de urgență. În cadrul procesului de tranziție politică, controlul Parlamentului asupra Guvernului rămâne un element esențial pentru menținerea echilibrului puterilor. Decizia clarifică faptul că un cabinet aflat în proces de demitere nu poate exercita funcții legislative care să depășească atribuțiile de administrare curentă.