Statul român datorează magistraților sume colosale sub formă de restanțe salariale, valoarea acestor plăți ajungând la peste 1,85 miliarde de euro pentru anul 2024. O decizie a CEDO analizează situația financiară a țării și modul în care restanțele au fost acumulate prin procese judiciare. Documentul oficial indică faptul că aceste datorii reprezintă aproximativ 0,57% din PIB, o sumă care ar putea fi utilizată pentru construcția a patru spitale regionale.
Conflictul juridic a început prin primul val de acțiuni lansate de judecători între anii 2006 și 2009. Aceștia au solicitat constatarea unei discriminări salariale față de alte categorii de funcționari publici care beneficiau de sisteme de remunerare mai avantajoase din fonduri publice. În perioada 2006-2008, Guvernul a achitat suma de 124.273.380 euro către judecători pentru a executa hotărârile judecătorești favorabile obținute în urma acestor procese.
Un al doilea val de litigii a apărut între anii 2016 și 2021, concentrându-se pe interpretarea deciziilor pronunțate anterior. Aceste acțiuni au vizat diferența de tratament dintre judecători și procurorii din parcheturile specializate. Pentru a gestiona aceste obligații, în anul 2023, Guvernul a extras fonduri din bugetul de rezervă, alocând 155.263.157 euro pentru soluționarea restanțelor, dintre care 66.801.619 euro au fost direcționate către Curtea de Casație și Parchetul Public.
Situația financiară a fost atât de critică încât CEDO a respins cererea a cinci judecători care solicitau plata imediată a unor restanțe de 300.000 euro. Curtea Europeană a argumentat că statul are dreptul să plătească aceste sume în mod eșalonat, având în vedere starea financiară excepțional de proastă a României. În acest context, decizia subliniază și posibilitatea unui conflict de interese, deoarece judecătorii au decis plata unor restanțe salariale către proprii colegi.
Ministerul Justiției a plătit, în perioada 2006-2022, suma de 604.398.190 euro către judecători pentru executarea deciziilor instanțelor. La sfârșitul anului 2024, bugetul Curții de Casație a fost suplimentat cu 346.076.458 euro pentru drepturi salariale, bani preluați tot din bugetul de rezervă. În paralel, bugetul Parchetului a primit o majorare de 119.134.808 euro pentru a acoperi plățile datorate magistraților.
Aceste decizii privind plățile magistraților se încadrează într-un peisaj juridic tensionat, unde instituțiile statului se confruntă frecvent cu probleme de interpretare a normelor. În perioada recentă, Curtea Constituțională a fost implicată în gestionarea unor conflicte de natură constituțională între Parlament și Guvern, precum în cazul ordonanței SAFE, evidențiind dificultățile administrației de a echilibra deciziile legislative cu resursele bugetare disponibile.