România a înregistrat o scădere a poziției sale în ceea ce privește calitatea statului de drept, ocupând locul 45 la nivel mondial în ediția 2026 a raportului World Justice Project. Documentul internațional evidențiază faptul că țara noastră se numără printre statele în care acest domeniu s-a deteriorat în ultimii ani, ajungând într-o zonă inferioară a clasamentului european. Scorul general al României a scăzut cu 1,1% față de evaluarea precedentă, reflectând o tendință negativă de monitorizare.
La nivel regional, situația este considerată și mai puțin favorabilă pentru România, care se află pe locul 28 dintr-un grup de 31 de state. Acest grup cuprinde Uniunea Europeană, Asociația Europeană a Liberului Schimb și America de Nord. În acest context, doar Grecia, Bulgaria și Ungaria au obținut scoruri mai slabe decât țara noastră. În ceea ce privește grupul statelor cu venituri ridicate, România ocupă poziția 42 din un total de 51 de țări analizate.
Evaluarea realizată de World Justice Project se bazează pe o metodologie vastă, incluzând peste 215.000 de sondaje efectuate în rândul populației. De asemenea, studiul utilizează aproximativ 3.400 de chestionare adresate experților și practicienilor din domeniu pentru a analiza 143 de țări și jurisdicții. Această metodă permite acoperirea a aproximativ 95% din populația lumii, oferind o imagine de ansamblu asupra calității instituțiilor și a respectării normelor juridice la nivel global.
Raportul semnalează probleme specifice în România legate de participarea civică și de controlul exercitat de puterea executivă asupra sistemului judiciar. Autorii studiului au identificat presiunile și ingerinările guvernamentale ca fiind factori principali în degradarea justiției civile și penale. În același timp, capacitatea instanțelor de a limita și de a controla acțiunile guvernelor s-a deteriorat, reflectând o tendință de pierdere a independenței în fața influenței politice.
Analiza globală indică faptul că practicile autoritariste au devenit un fenomen consolidat, nu doar o tendință emergentă. Peste 86% dintre statele analizate au înregistrat un regres în cel puțin una dintre componentele esențiale care limitează puterea guvernelor, precum transparența sau drepturile fundamentale. În timp ce Danemarca conduce clasamentul mondial, România înregistrează un scor general de 0,61, poziționându-se semnificativ sub performanțele liderilor europeni precum Norvegia sau Suedia.
Există o corelație strânsă între stabilitatea statului de drept și performanța economică a unei națiuni. Țările care dețin instituții solide tind să prezinte un PIB mai ridicat pe cap de locuitor, o inflație mai redusă și un risc de credit mai scăzut. Degradarea acestor mecanisme de control instituțional poate afecta direct stabilitatea economică și atractivitatea unei jurisdicții pe termen lung.