Tribunalul București a decis, pe data de 13 octombrie, înlocuirea măsurii arestului preventiv aplicate lui Călin Georgescu cu arestul la domiciliu. Această decizie vine la doar două săptămâni de când Curtea de Apel București impusese arestarea acestuia pentru o perioadă de 30 de zile. Instanța de judecată a acceptat cererea formulată de inculpat pentru aplicarea unei măsuri mai blândă, modificând astfel regimul de închisoare în care se afla acesta.
Decizia inițială a Curții de Apel București, luată pe 29 septembrie 2026, a fost bazată pe riscul de fugă din țară. Judecătorii au invocat existența unor dovezi privind discuții despre o locuință în Italia și posibilitatea obținerii azilului politic. De asemenea, au fost menționate contacte care l-ar fi putut ajuta pe inculpat să se stabilească în străinătate, precum și deținerea unor documente cu aparență diplomatică și a unor echipamente de bruiaj.
În motivarea încheierii de la Tribunalul București, judecătorul a argumentat că, deși faptele sunt grave și necesită o măsură preventivă, nu există un risc real de fugă. Instanța a susținut că faptele sunt vechi și că pericolul pentru ordinea publică scade odată cu trecerea timpului. Totodată, s-a menționat că organele judiciare au obligația de a demonstra persistența motivelor care au justificat inițial arestarea preventivă.
Analiza procedurii juridice indică faptul că judecătorul de la Tribunal s-a comportat ca o instanță de contestație, infirmând decizia definitivă a Curții de Apel. În plus, decizia pare a fi una de prelungire a arestării, tip de soluție care necesită probe noi. Totuși, în acest caz, judecătorul nu a motivat ce elemente noi de fapt au intervenit între 29 septembrie și 13 octombrie pentru a justifica schimbarea măsurii.
În urma acestei decizii, Curtea de Apel București urmează să soluționeze în zilele următoare contestația formulată cu privire la această înlocuire a măsurii. În mod normal, înlocuirea arestului se poate dispune doar dacă, după data arestării, apar elemente noi privind persoana sau mersul procedurii care reduc riscul prezentat anterior. În prezent, se așteaptă o decizie finală care să clarifice validitatea încheierii Tribunalului.
Sistemul judiciar român aplică măsuri preventive precum arestul preventiv sau arestul la domiciliu pentru a asigura desfășurarea procesului. Aceste decizii sunt supuse controlului prin mecanismul contestațiilor, oferind inculpaților posibilitatea de a impugna măsurile care le restricționează libertatea. În cazurile complexe, instanțele de grau superior, precum Curtea de Apel, au rolul de a verifica legalitatea deciziilor luate de instanțele de fond.