O dispută aprinsă între reprezentanții AUR și UDMR a avut loc miercuri, în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților. Conflictul a izbucnit în momentul în care inițiativa legislativă propusă de AUR, care viza schimbarea numelui unei localități maghiare într-unul cu denumire românească, a fost supusă votului. La finalul procedurii, proiectul de lege a fost respins definitiv de parlamentari cu o majoritate de 166 de voturi.
Deputatul AUR, Dan Tanasă, a luat cuvântul de la tribuna plenului pentru a critica dur decizia de respingere a proiectului. Acesta a descris votul împotriva inițiativei ca fiind un act de trădare națională, susținând că doar persoane care nu respectă țara votează astfel. Dan Tanasă a adăugat că respectarea Constituției României este esențială și că nu poate exista o conviețuire pașnică în afara acestui cadru juridic fundamental.
Pe de altă parte, reprezentanții UDMR au reacționat prin acuzații la adresa AUR, susținând că această lege a fost creată ca un atac direct la adresa culturii și a comunităților maghiare. Deputatul Gál Károly, reprezentant al județului Covasna, a explicat că în trecut au fost modificate nu doar denumiri maghiare, ci și nume românești din cauza asemănărilor fonetice. El a menționat că denumirea Balvanyos induce ideea unei identități străine, însă a subliniat că identitatea unui loc trebuie respectată.
Liderul UDMR, Csoma Botond, a criticat dur cei opt senatori AUR care au fost inițiatori ai acestei legi. Csoma Botond a argumentat că problema nu este relevantă dacă pronunția numelui este identică atât în limba română, cât și în cea maghiară, menționând că există și alte localități în România cu această caracteristică. Acesta a folosit o expresie populară din Ardeal pentru a-i ataca pe cei care au susținut proiectul, spunând că aceștia au fost și vor rămâne „papagala".
Proiectul de lege în cauză nu este o noutate în circuitul parlamentar, având o istorie de respingeri. Inițiativa a fost prezentată pentru prima dată în anul 2022, însă la acea vreme a fost respinsă de Senat. De asemenea, proiectul se confruntase anterior cu toate avizele negative emise de către comisiile de specialitate parlamentare, confirmând dificultatea adoptării unei astfel de modificări legislative în cadrul instituțiilor statului.
Procesul legislativ din România urmează reguli stricte de vot și de avizare în cadrul comisiilor parlamentare înainte de a ajunge la plen. În cazul proiectelor care vizează denumiri de localități sau schimbări de nomenclatură, deciziile sunt adesea supuse unor dezbateri intense între partidele care reprezintă minoritățile și cele care promovează o linie naționalistă. Acest tip de conflict reflectă tensiunile politice existente în cadrul Parlamentului român.