Propunerea legislativă B563/2026, înregistrată la Senat pe 14 octombrie, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil. Inițiativa, semnată de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, a declanșat o reacție amplă din partea organizațiilor profesionale și a mediului de afaceri. Aceștia avertizează că textul propus ar putea rezerva exclusiv avocaților activități desfășurate în prezent de alte categorii de specialiști.
Colegiul Consilierilor Juridici București solicită protejarea atribuțiilor acestora, menționând că Legea nr. 514/2003 le recunoaște dreptul la consultanță, reprezentare și avizarea actelor juridice. Comunitatea este estimată la aproximativ 50.000 de consilieri la nivel național, dintre care 11.000 se află în București. Organizația susține că modernizarea profesiei de avocat nu trebuie să ducă la restrângerea atribuțiilor altor profesii reglementate, evitând astfel suprapuneri normative și costuri suplimentare pentru entitățile juridice.
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) solicită retragerea proiectului, argumentând că acesta riscă să restrângă competențele altor profesioniști, inclusiv ale auditorilor financiari sau consultanților fiscali. CECCAR subliniază că dreptul nu este proprietatea unei singure profesii și că aplicarea legii nu reprezintă un monopol al avocatului. Organizația avertizează că rezervarea unor activități ar putea limita libertatea de alegere a beneficiarilor și ar putea genera efecte negative asupra serviciilor digitale.
Din partea mediului de afaceri, Confederația Patronală Concordia și IMM România cer respingerea inițiativei, invocând impactul economic major. Romanian Business Leaders (RBL) estimează că costul suplimentar pentru firme poate depăși 100 de milioane de euro pe an, cifra putând ajunge la 800 de milioane de euro dacă regulile sunt aplicate inclusiv contractelor de muncă. Concordia precizează că firmele mici vor fi cele mai afectate, deoarece vor plăti onorarii similare cu cele ale companiilor mari pentru orice act semnat.
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține că proiectul nu impune obligatoriu intervenția unui avocat pentru orice contract al unei firme. UNBR argumentează că există o distincție clară între aplicarea normelor juridice în cadrul unei profesii și prestarea independentă de servicii juridice. Uniunea consideră că estimările privind costurile de 800 de milioane de euro pornesc de la o interpretare care depășește sfera obligațiilor propuse în textul legislativ.
Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat cu solicitarea de examinare în procedură de urgență. Inițiatorul vizează delimitarea consultanței juridice de simpla informare și adaptarea protecției secretului profesional la mediul digital. Totodată, proiectul urmărește instituirea unui mecanism judiciar rapid pentru activitățile neautorizate desfășurate prin servicii online și protejarea titlului de avocat în mediul online, într-un context în care tehnologiile emergente își extind capacitatea de analiză.