Senatul a respins un proiect legislativ care viza facilitarea accesului la consultații psihologice pentru adolescenții cu vârsta de peste 16 ani. Proiectul prevedea ca acești tineri să poată apela la terapie fără a mai fi necesar acordul prealabil al părinților sau al tutorilor legali. Decizia camerei înalte a pus capăt eforturilor parlamentare de a modifica regimul de consimțământ pentru minorii care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.
Inițiativa a fost elaborată de parlamentarele USR Ruxandra Cibu Deaconu și Cynthia Păun, împreună cu președinta USR Tineret, Alexia Petrovai. În urma votului negativ, parlamentarul USR Sorin Șipoș a criticat dur modul în care s-a desfășurat dezbaterea în Senat. Acesta a acuzat adversarii politici de utilizarea unor afirmații false și a unor demonizări, menționând că au fost invocate idei despre schimbarea sexului copiilor sau despre un trafic de persoane realizat de psihologi.
Ruxandra Cibu Deaconu a declarat că prin această decizie, Senatul a condamnat adolescenții la tăcere, lăsându-i fără soluții până la împlinirea vârstei de 18 ani. Ea a precizat că votul pentru respingerea legii a fost oferit de o majoritate care a preferat retorica partidelor de extremă dreaptă. Conform declarațiilor sale, doar USR, UDMR, un senator PNL și senatoarea independentă Victoria Stoiciu au susținut proiectul legislativ.
Cynthia Păun a completat critica, susținând că AUR și alți extremiști au avut nevoie de colegi care nu au avut curajul să se opună acestor retorici. Ea a comparat lipsa de asumare a colegilor parlamentarilor cu mecanismele care au instaurat regimuri dictatoriale în istorie. Păun a subliniat că acest comportament de tăcere a dus direct la eșecul legii care ar fi protejat sănătatea mintală a tinerilor de 16 ani.
Proiectul legislativ a generat o controversă politică aprinsă, fiind marcat de acuzații de manipulare și de utilizarea unor teme sensibile pentru câștiguri electorale. Parlamentarii care au susținut inițiativa au susținut că discuțiile au fost deturnate de la subiectul sănătății mintale către acuzații de tipul castrării chimice a copiilor. Această dispută reflectă tensiunile dintre partidele de centru și forțele de opoziție din Parlament.
În contextul actual al vieții politice din România, partidele de opoziție își definesc frecvent rolul prin acțiuni legislative sau politice agresive. De exemplu, AUR a anunțat recent intenția de a depune o moțiune de cenzură, susținând că asumarea responsabilității este un atribut fundamental al opoziției. Această dinamică de conflict constant între guvern și opoziție influențează modul în care proiectele de lege sunt dezbătute și votate în Senat și Camera Deputaților.