Controlul democratic asupra Serviciului Român de Informații a fost treptat eliminat din procesul legislativ, lăsând instituția fără o supraveghere reală în plenul Parlamentului. De 21 de ani, niciun director al SRI nu a mai răspuns la întrebările senatorilor și deputaților în cadrul ședințelor de plen. Această evoluție marchează o degradare profundă a mecanismelor de verificare a activității serviciului secret, care în trecut era supus unor dezbateri intense și publice.
Analiza stenogramelor ședințelor de plen din perioada 1997-2023 relevă o scădere dramatică a timpului dedicat acestor dezbateri. În anul 1997, raportul prezentat de directorul SRI a fost singurul subiect al unei ședințe care a durat peste cinci ore, moment în care 16 parlamentari au adresat zeci de întrebări. În contrast, în anul 2023, timpul alocat pentru ultima intrare a unui raport de activitate pe ordinea de zi s-a redus la doar opt minute, fără nicio discuție reală.
Din anul 2013, moment în care directorul SRI nu a mai călcat în plenul Parlamentului, explicațiile publice privind utilizarea puterilor excepționale ale serviciului au dispărut complet. George Maior a fost ultimul director care a prezentat activitatea instituției, însă acesta nu a răspuns la nicio întrebare în plenul din 2007 sau 2013. În ultimii 13 ani, rapoartele au fost doar trecute pe ordinea de zi, fără ca șeful serviciului să fie prezent pentru a oferi clarificări.
Această lipsă de transparență a permis trecerea unor controverse majore prin Parlament fără nicio dezbatere oficială. Printre subiectele care nu au fost discutate în plen se numără fuga lui Sebastian Ghiță, negocierile politice pentru formarea guvernului în prezența lui Eduard Hellvig sau anularea alegerilor din 2024. Deși legea obligă directorul să prezinte rapoarte anuale, Birourile Permanente Reunite au blocat sistematic discuțiile, lăsând rapoartele pentru anii 2021-2025 în sertarele instituției.
În trecut, dezbaterile abordau teme sensibile precum interceptările ilegale, corupția sau influența foștilor securiști asupra statului. În anul 2000, directorul Costin Georgescu a fost chestionat de 22 de parlamentari, discuțiile vizând și refuzul serviciului de a permite controale inopinat asupra structurilor de interceptare. Astăzi, singurele momente dedicate activității SRI se rezumă la prezentarea co-rapoartelor Comisiei de control, un exercițiu care este considerat de investigație un simplu simulacru pentru a bifa o obligație legală.
Conform Legii 14/1992, activitatea SRI este controlată de Parlament, iar directorul, care are rang de ministru, este obligat să prezinte rapoarte anuale. Acest mecanism de „control democratic” este esențial pentru a preveni abuzurile de putere, deoarece serviciile de informații dețin capacitatea de a intercepta comunicații și de a pătrunde în locuințe. Fără această supraveghere, riscul ca serviciile să funcționeze ca un „stat în stat” rămâne o preocupare majoră pentru democrație.