Deputații din cadrul Comisiei pentru Transporturi au analizat marți modul în care s-au desfășurat lucrările de detonare a Stâncii Pârjoaia, situată în zona brațului Bala. Ședința a vizat prezentarea informațiilor despre costurile operațiunii, eficiența intervenției și rezultatele tehnice obținute în urma utilizării explozibilului. Discuțiile au scos la iveală semne de întrebare legate de organizarea procesului și de impactul real pe care acesta l-a avut asupra debitului de apă necesar centralei de la Cernavodă.
Problemele majore au fost ridicate de deputatul PSD Călin Groza, care a semnalat că intervenția realizată de compania NAVROM ar fi costat aproximativ șapte milioane de lei. Conform acestui parlamentar, lucrările ar fi fost comandate pe baza unor discuții verbale, fără ca o procedură de licitație să fie organizată și fără un contract prealabil încheiat. În prezent, NAVROM solicită recuperarea acestor sume de la Administrația Fluviale a Dunării de Jos, deși lipsa unui document juridic pune sub semnul întrebării baza legală a plăților.
Eficiența tehnică a operațiunii a fost, de asemenea, subiectul criticilor în cadrul comisiei. Deși scopul detonării a fost dislocarea formațiunii de piatră pentru a permite dirijarea apei, rezultatele au fost sub așteptări. Călin Groza a indicat faptul că intervenția a afectat doar partea de suprafață a stâncii, fără a elimina complet formațiunea subacvatică. Această situație a dus la o discrepanță între estimările inițiale și măsurătorile finale efectuate după utilizarea a între 100 și 180 de kilograme de explozibil.
Înainte de intervenție, ținta era o creștere a nivelului apei de aproximativ 10-12 centimetri, însă datele prezentate de directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, împreună cu Mihai Popescu și Alexandru Drăgulin, arată altceva. Măsurătorile au indicat o creștere de doar 1,2 centimetri, un rezultat semnificativ mai mic decât cel anticipat. Parlamentarii cer acum clarificări despre soluția tehnică aleasă și despre responsabilitatea instituțiilor implicate în aceste cheltuieli care nu au adus beneficiul scontat.
Situația de pe brațul Bala este strâns legată de viitorul proiect de hidrotehnic Bala II, o investiție estimată la aproximativ un miliard de lei. Deși indicatorii tehnico-economici ai acestui proiect au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079/2024, acesta se confruntă cu dificultăți legate de documentație și finanțare. Proiectul este considerat esențial pentru rezolvarea problemelor de distribuție a debitului Dunării în zona respectivă, însă intervenția actuală pare să fi fost doar o tentativă incompletă.
Gestionarea resurselor hidrografice și a infrastructurii de transport fluvial reprezintă un punct sensibil în administrația publică, având impact direct asupra securității energetice și a logisticii naționale. Deciziile privind utilizarea explozibililor în zonele strategice și contractarea serviciilor de către entități precum AFDJ necesită un control riguros pentru a evita pierderile financiare și eșecurile tehnice care pot afecta fluxul de apă către unitățile de producție de energie.