Deputata USR Cristina Prună a declarat, miercuri, 4 noiembrie, că majorarea salariului minim brut aduce beneficii bugetului de stat mult mai mari decât angajaților. Conform afirmațiilor sale, beneficiul încasat de stat ar fi aproape dublu față de suma care ajunge efectiv în buzunarele persoanelor care primesc salariul minim. Această situație apare în contextul propunerii de creștere a salariului minim brut la nivelul de 4.652 de lei.
Cristina Prună, care ocupă funcția de vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, subliniază că o astfel de majorare reprezintă o creștere mascată de taxe. Din suma de 339 de lei plătită suplimentar de angajator, doar 116 lei ajung efectiv la salariat, restul fiind colectat de stat. Deputata menționează că această facilitate fiscală, prin care 200 de lei din salariul minim sunt netaxabili, va expira la data de 31 decembrie 2026.
Analiza deputatei indică faptul că aproximativ 1,7 milioane de salariați din România, ceea ce reprezintă aproape o treime din total, câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim. Cristina Prună critică faptul că, în ultimul deceniu, guvernele au preferat majorări repetate ale salariului minim brut în loc să reducă povara fiscală asupra veniturilor. Ea consideră că modelul economic actual este unul greșit, perpetuat de guvernele României de ani de zile.
Ca soluție pentru îmbunătățirea situației, deputata propune lăsarea de mai mulți bani în buzunarele celor care muncesc, fără costuri suplimentare pentru angajatori. Ea a menționat existența unui proiect legislativ depus încă din anul 2022, care ar putea fi votat și aplicat începând cu anul viitor. Conform comunicatului, lipsa de voință politică de a reduce taxele împiedică aplicarea unor măsuri care să asigure salarii nete mai mari pentru români.
Situația este agravată de faptul că România se află printre statele europene cu o povară fiscală ridicată asupra salariilor mici. Un raport al Comisiei Europene publicat în 2026 a evidențiat impactul negativ pe care taxarea muncii îl are asupra riscului de sărăcie în rândul persoanelor care activează pe piața muncii. Această presiune fiscală afectează direct capacitatea de câștig a celor cu venituri mici.
Discuțiile privind politicile de protecție socială și veniturile cetățenilor sunt frecvente în administrația publică. În perioada recentă, au fost menționate și alte măsuri de tip stimulent, precum propunerile privind păstrarea indemnizației pentru părinții care se întorc la muncă sau posibilele majorări ale concediului de odihnă pentru anumite categorii de funcționari din sistemul educațional.