Un nou proiect legislativ, numit L604/2026, a fost depus în Parlament cu scopul de a modifica regulile privind sprijinul financiar pentru părinții care decid să revină în forța muncii. Propunerea vizează eliminarea barierelor economice care îi descurajează pe părinți să reia activitatea profesională înainte de termenul stabilit. Măsura propusă ar putea duce la creșteri substanțiale ale sumelor primite de acești beneficiari, în funcție de nivelul indemnizației de creștere a copilului.
Inițiatorul proiectului este senatoarea Gabriela Horga, alături de deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan. Aceștia propun ca stimulentul de inserție să fie stabilit la același nivel cu indemnizația pentru creșterea copilului pe care părintele l-ar fi primit dacă ar fi continuat concediul. În prezent, sistemul este mult mai restrictiv, oferind doar 1.500 de lei lunar pentru cei care reiau activitatea înainte ca bebelușul să împlinească șase luni și 650 de lei pentru cei care revin ulterior.
Dacă modificarea legislativă va fi adoptată, impactul financiar va fi vizibil prin compararea cu valorile actuale. Inițiatorii menționează că indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei lunar. Astfel, un părinte care ar fi beneficiat de această sumă ar putea primi același montat ca stimulent de inserție. Această schimbare ar permite familiilor să aleagă momentul revenirii la serviciu în funcție de oportunitățile profesionale, fără a pierde sprijinul financiar oferit de stat.
Proiectul legislativ propune menținerea și a stimulentului de 650 de lei, care este acordat după ce copilul împlindește vârsta de doi ani. În cazul copiilor cu dizabilități, acest sprijin ar putea fi extins până la vârsta de patru ani, în loc de trei ani. Inițiatorii subliniază că actualul sistem îi determină pe mulți părinți să amâne reluarea activității, deoarece întoarcerea la muncă duce la o scădere a sprijinului financiar. Această situație poate afecta evoluția profesională a celor cu doi sau trei copii.
Argumentul principal pentru această reformă este criza demografică severă din România. Conform datelor prezentate, în anul 2025 s-au născut doar 145.725 de copii, ceea ce reprezintă cel mai mic număr înregistrat din anul 1930. În plus, între recensămintele din 2011 și 2021, populația țării a scăzut cu peste un milion de locuitori. Această tendică de scădere a numărului de nașteri și a populației generale impune noi strategii de sprijinire a familiilor.
În prezent, noile reguli propuse de senatoarea Gabriela Horga și de deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan nu sunt încă în vigoare. Pentru ca aceste modificări să poată fi aplicate în realitate, proiectul trebuie să parcurgă întregul proces legislativ din cadrul Parlamentului. Aceasta include etapele de analiză, dezbaterea în comisii și votul în ambele camere ale Parlamentului, înainte de a deveni lege oficială.