Proiectul de lege B563/2026, care vizează modificarea Legii profesiei de avocat și a Codului civil, a declanșat o dezbatere aprinsă între mediul juridic și cel de afaceri. Textul propus prevede ca avocatul să intervină la întocmirea contractelor pentru care legea solicită forma scrisă sub semnătură privată, în cazul în care legea nu dispune altfel. Această măsură nu este gândită să se aplice pentru orice document pus pe hârtie, iar nerespectarea regulii nu ar atrage automat nulitatea actelor respective.
Organizația Romanian Business Leaders a solicitat respingerea proiectului în forma sa actuală, invocând impactul economic major. RBL estimează că implementarea măsurii ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru firme. În cazul unui scenariu de interpretare extensivă, care ar include și contractele de muncă, organizația prezintă o cifră de aproape 800 de milioane de euro. Această entitate solicită o analiză de impact și consultarea mediului de afaceri înainte de orice decizie.
În contra, UNBR susține că proiectul nu impune obligativitatea unui avocat pentru fiecare act al unei companii sau pentru orice contract. Uniunea argumentează că simpla alegere a părților de a redacta o înțelegere în scris nu declanșează automat obligația de intervenție juridică. UNBR pune în balanță costul onorariului cu riscul ca clauzele prost redactate să producă pierderi financiare sau litigii de lungă durată. De asemenea, se subliniază că nici nu orice consultație garantează economii certe pentru client.
O altă problemă ridicată de CECCAR este posibilitatea ca proiectul să restrângă activitățile exercitate de experți contabili și alți profesioniști. Textul propus menționează excepții pentru „alte profesii juridice”, însă nu clarifică statutul celor care lucrează cu legislația societăților, fiscalitatea sau insolvența. UNBR a admis că competențele acestor profesioniști trebuie să fie prevăzute mai clar în lege. Dacă există un consens asupra acestui punct, formularea poate fi corectată înainte de procesul de vot în Parlament.
Discuția vizează și utilizarea inteligenței artificiale în domeniul juridic, cu necesitatea de a delimita informarea generală de consultanța personalizată. UNBR susține că proiectul permite utilizarea instrumentelor AI, dar urmărește să identifice clar cine oferă consultanță și cine poartă răspunderea pentru aceasta. Criticii se tem că distincția dintre informare și consultanță va fi dificil de aplicat platformelor digitale. Textul nu oferă puterea de a închide platforme, ci permite solicitarea unor măsuri prin intermediul unei instanțe.
Dezbaterile legislative de acest tip sunt frecvente în România, unde impactul economic este adesea subiectul unor prognoze extrem de alarmiste. În trecut, reprezentanții industriei bancare au avertizat că anumite legi ar putea provoca crize economice, însă datele oficiale au arătat adesea o stabilitate a sistemului. De exemplu, raportul BNR din iunie 2026 indica o poziție de capital adecvată pentru bănci, cu o rată a fondurilor proprii totale de 23,7% în martie 2026, în ciu de temerile anterioare.