Un proiect de lege depus la Senat ar putea impune companiilor din România obligația de a apela la avocați pentru întocmirea documentelor de înființare și a anumitor contracte comerciale. Inițiativa legislativă B563/2026 modifică Legea nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat și Codul civil, vizând actele de constituire, modificarea societăților și contractele care necesită formă scrisă, inclusiv actele adiționale. Proiectul a fost înregistrat pe 14 octombrie 2026 și se află în etapa de dezbatere la Senat.
Propunerea este susținută de zece parlamentari din partidele PSD, PNL, AUR, USR și PACE, printre care se numără Robert Cazanciuc, Titus Corlățean și Daniel Fenechiu. Fundația Romanian Business Leaders (RBL) a solicitat Senatului respingerea proiectului în forma actuală, avertizând că noile cerințe vor genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru firme, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii. Această sumă ar putea crește semnificativ în funcție de modul de aplicare.
Conform calculelor realizate de RBL, dacă obligația ar fi interpretată extensiv și ar include și contractele individuale de muncă, costurile totale ar putea ajunge la 800 de milioane de euro pe an. Estimările au fost construite pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ale Ministerului Muncii, folosind onorariul minim de 710 lei pentru redactarea unui contract, stabilit în ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Aceste cifre nu includ cheltuielile pentru recuperarea creanțelor sau arbitraj.
Organizația atrage atenția asupra riscului de restrângere a concurenței pe piața serviciilor oferite de contabili, camerele de comerț sau platformele digitale. RBL susține că proiectul creează incertitudine privind serviciile de informare juridică și cele de consultanță, riscând să limiteze utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială sau a platformelor LegalTech. Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că proiectul reprezintă o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, care nu este protecția clientului, ci o complicare a birocrației.
Romanian Business Leaders solicită organizarea unor consultări cu mediul de afaceri și realizarea unui test de proporționalitate, conform Directivei europene 2018/958 și Legii 245/2020. De asemenea, se cere un aviz din partea Consiliului Concurenței pentru a evalua impactul asupra furnizorilor de servicii. Fundația subliniază că reducerea numărului de furnizori ar putea duce la creșterea prețurilor și la încetinirea inovării, costurile finale fiind suportate de companii și, în final, de consumatori.
Această inițiativă legislativă apare într-un context în care Comisia Europeană urmărește reducerea sarcinilor administrative pentru companii. Obiectivul european vizează diminuarea birocrației cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În prezent, proiectul de la Senat pare să urmeze o direcție opusă acestor ținte de simplificare a procedurilor pentru mediul de afaceri din România.