Un nou proiect de lege depus la Senat pe 14 octombrie ar putea impune companiilor obligația de a utiliza servicii juridice pentru actele de înființare și pentru contractele comerciale. Propunerea legislativă B563/2026 vizează în special întreprinderile mici și mijlocii, obligând firmele să treacă prin intermediul unui avocat pentru actele de modificare a societății și pentru contractele care necesită formă scrisă, inclusiv actele adiționale. Romanian Business Leaders a reacționat rapid, solicitând senatorilor să respingă această inițiativă în forma sa actuală.
Impactul financiar asupra mediului de afaceri este unul masiv, conform estimărilor realizate de Romanian Business Leaders. Organizația calculează că, doar pentru actele firmelor și contractele comerciale obișnuite, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă prevederile ar fi interpretate în mod extensiv, incluzând și contractele de muncă, suma totală ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro anual. Aceste cifre au fost calculate pe baza datelor de la ONRC și Ministerului Muncii, utilizând un onorariu minim de 710 lei pentru redactarea unui contract.
Romanian Business Leaders critică faptul că inițiatorii nu au prezentat nicio analiză de impact asupra companiilor și nu au efectuat testul de proporționalitate obligatoriu. Această măsură ar putea muta în zona rezervată avocaților servicii oferite astăzi de contabili, camere de comerț sau platforme digitale. Fundația cere implicarea Consiliului Concurenței, subliniind că reducerea numărului de furnizori de servicii poate duce la creșterea prețurilor și la încetinirea inovației. De asemenea, se avertizează că proiectul pune în pericol dezvoltarea instrumentelor AI și a platformelor LegalTech.
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că Europa simplifică, în timp ce în România se complică procesele. El a susținut că, în timp ce Bruxelles-ul reduce birocrația, în Parlament apare o măsură care obligă antreprenorii să plătească pentru acte pe care le pot gestiona singuri de zeci de ani. Sergiu Neguț a descris proiectul ca fiind o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, care nu a fost calculată corect, și a cerut retragerea prevederilor care afectează firmele.
Fundația solicită ca proiectul să nu fie tratat prin procedură de urgență și ca Biroul Permanent al Senatului să nu îl aprobe. Romanian Business Leaders argumentează că o schimbare care afectează peste un milion de firme necesită dezbatere reală și consultarea mediului de afaceri, care nu a fost implicat în proces. Proiectul pare să contrazică și programul de guvernare al Guvernului desemnat, care promite reducerea sarcinilor administrative pentru companii cu minimum 25% și modernizarea Registrului Comerțului.
În contextul actual, procesul legislativ are loc în perioada în care trece prin comisiile de specialitate propunerile de miniștri pentru Guvernul Niculescu. Această perioadă de tranziție politică coincide cu eforturile de simplificare administrativă la nivel european, unde Comisia Europeană își asumă reducerea sarcinii administrative cu 25% pentru companii și cu 35% pentru IMM-uri, o direcție opusă propunerii de la Senat.