Un nou proiect de lege, depus la Senat la data de 14 octombrie, propune limitarea utilizării platformelor de inteligență artificială, precum ChatGPT, pentru obținerea de consultanță juridică. Inițiativa este susținută de parlamentari din cadrul partidelor PSD, PNL, USR și AUR. Documentul vizează reglementarea proceselor de redactare a documentelor juridice și a sfaturilor personalizate, încercând să delimiteze clar zona de informare generală de cea de consultanță propriu-zisă.
Conform inițiatorilor, există o distincție juridică între solicitarea unei informații generale și introducerea detaliilor specifice unei probleme pentru a primi o recomandare personalizată. În a doua situație, procesul intră în sfera consultanței, ceea ce ar putea afecta direct volumul de clienți pe care îi pot avea avocații. Proiectul urmărește să reglementeze aspecte esențiale precum redactarea actelor juridice, contractelor, protecția secretului profesional și puterile oferite prin împuternicirea avocațială.
Sergiu Stănilă, vicepreședintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, subliniază responsabilitatea utilizatorului atunci când apelează la astfel de tehnologii. Acesta afirmă că, în momentul în care se cere o informație, utilizatorul trebuie să își asume rezultatul și consecințele acestuia. Sergiu Stănilă menționează că, dacă nu se apelează la un specialist, nu se poate trage la răspundere persoana care a oferit acea consultanță artificială.
Pe de altă parte, studenții de la Facultatea de Drept care utilizează inteligența artificială pentru proiecte academice recunosc existența unor erori. Un student numit Tiberiu a declarat că a trebuit să se informeze de mai multe ori pentru a fi sigur de corectitudinea datelor, deoarece platforma a comis greșeli. Alți tineri au avertizat că inteligența artificială poate interpreta greșit o lege sau poate oferi informații care nu sunt adevărate.
Parcursul legislativ al proiectului depus la Senat implică acum obținerea unor avize, organizarea dezbaterilor și votul în Parlament. Dacă această inițiativă este adoptată de colegii parlamentarilor, ea va trece prin etapa de promulgare înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial. Doar după publicarea oficială, noile reguli privind limitarea utilizării inteligenței artificiale în domeniul juridic vor intra în vigoare pe teritoriul țării.
Procesul de reglementare a noilor tehnologii în justiție vine într-un context în care legislația română trebuie să se adapteze rapid la evoluția digitală. În prezent, cadrul juridic actual nu prevede reguli specifice pentru utilizarea algoritmilor în redactarea de acte sau în oferirea de sfaturi legale. Această inițiativă parlamentară reprezintă o tentativă de a introduce un cadru normativ care să protejeze integritatea profesiei de avocat.