Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat decizia Senatului de a respinge proiectul legislativ care ar permite adolescenților de cel puțin 16 ani să solicite consiliere psihologică fără acordul părinților. Această inițiativă, care vizează îmbunătățirea suportului psihologic în școli, a fost trimisă acum către Camera Deputaților, unde se va purta votul decisiv. Sorin Costreie a subliniat că procedurile actuale nu au reușit să rezolve eficient problema violenței în mediul educațional.
În cadrul unei conferințe organizate la Palatul Victoria, Sorin Costreie a evaluat măsurile implementate până în prezent, precum Planul național de combatere a violenței școlare și mecanismele de sesizare anonimă. Totuși, ministrul a declarat că situația violenței rămâne deficitară, afirmând că stăm prost în acest aspect. El a explicat faptul că în anumite situații, cererea de acord parental poate deveni o barieră, menționând că, în unele cazuri, chiar părinții reprezintă problema pentru elevi.
Proiectul de lege L478/2026, depus de parlamentari USR, propune ca adolescenții de peste 16 ani să poată accesa cabinetele de asistență psihopedagogică, evaluări psihologice și psihoterapie în mod independent. Textul legislativ include și prevederi privind excepțiile de la confidențialitate, aplicabile în situații de abuz sever sau risc iminent, când specialistul trebuie să informeze autoritățile și reprezentanții legali. Sorin Costreie a sugerat că pragul de vârstă ar putea fi ajustat între 14 și 16 ani pentru a facilita sprijinul timpuriu.
Senatul a votat respingerea raportului pe 28 octombrie 2026, cu 56 de voturi pentru respingere, 18 împotrivă și 15 abțineri. Din această parte, au votat împotrivă 24 de senatori AUR, 23 PSD, doi PNL și șapte neafiliați. Ministrul a vorbit și despre stigmatul care afectează elevii care cer ajutor, menționând riscul de a primi o etichetă socială. El a cerut, de asemenea, o responsabilitate publică sporită din partea presei în raportarea incidentelor de violență.
Sorin Costreie a insistat că profesorii trebuie să își asume un rol social mai amplu, ascultând elevii care au nevoie de sprijin, nu doar verificând materia la tablă. El a menționat că multe forme de violență apar deoarece elevii nu sunt văzuți sau ascultați în cadrul școlii. Ministrul a avertizat că reluarea excesivă a cazurilor de violență în mass-media poate favoriza imitarea acestora de către alți elevi, solicitând o abordare mai atentă a jurnaliștilor.
Problema violenței în mediul școlar este una de o amploare majoră în România, având un impact profund asupra sistemului de protecție a copilului. Conform unor date oficiale, peste un milion de copii din România au fost victimele violenței, un aspect care subliniază necesitatea unor mecanisme de intervenție și de suport psihologic adaptate nevoilor adolescenților din sistemul de învățământ.