Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a emis o reacție oficială după ce Confederația Patronală Concordia a solicitat retragerea proiectului de lege B563/2026 de la Senat. Proiectul, cunoscut în spațiul public sub denumirea de „Avocat obligatoriu”, propune actualizarea sferei de activități avocațiale și delimitarea consultanței juridice de informarea generală. UNBR respinge argumentele Concordia, susținând că protecția împotriva imposturii juridice reprezintă un interes comun pentru toate profesiile reglementate.
Concordia a cerut retragerea propunerii legislative, argumentând că aceasta ar impune costuri suplimentare firmelor, ar restrânge atribuțiile altor profesii și ar permite închiderea automată a aplicațiilor informatice. În schimb, UNBR solicită ca dezbaterea legislativă să se bazeze pe o interpretare integrală a textului depus la Senat. Organizația susține că proiectul urmărește protejarea beneficiarilor împotriva serviciilor juridice neautorizate și a practicilor înșelătoare care se dezvoltă intens în mediul online.
Referitor la impactul financiar, UNBR respinge ideea că proiectul ar impune un cost pentru fiecare act al unei firme. Organizația precizează că articolul 3 din proiectul de lege doar enumeră serviciile pe care avocatul le poate oferi, fără a obliga firmele să le cumpere. UNBR consideră că calcularea unor costuri pentru fiecare document este o abordare hazardată, subliniind că prevenția juridică poate reduce costurile mult mai mari ale unui litigiu viitor.
În ceea ce privește competențele altor profesii, UNBR subliniază că activitatea rezervată avocatului nu înseamnă o exclusivitate absolută. Proiectul prevede excepții pentru alte profesii juridice stabilite prin lege, astfel încât competența avocatului să coexiste cu atribuțiile consilierilor juridici sau ale experților contabili. Uniunea susține că reglementarea nu transformă contabilii sau consilierii în infractori, ci clarifică limitele în care aceștia pot interveni în domeniul juridic.
Legat de aplicațiile informatice, UNBR declară că proiectul nu urmărește interzicerea inteligenței artificiale, ci oprirea activităților ilegale desfășurate prin tehnologie. Organizația clarifică faptul că termenul de cinci zile menționat în text reprezintă data primei ședințe de judecată, nu un mecanism de închidere automată a platformelor. Instanța este cea care decide dacă există o încălcare a legii și ce măsuri sunt necesare pentru a stopa serviciile neautorizate.
Proiectul de lege B563/2026 a fost inițiat de un grup de parlamentari din diverse formațiuni politice, inclusiv PSD, PNL, AUR, USR și PACE. Această propunere legislativă a generat controverse și în rândul altor organizații, precum Romanian Business Leaders (RBL) și CECCAR. RBL a estimat că modificările ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro pe an pentru mediul de afaceri.