Autoritatea Electorală Permanentă a depus un proiect de lege pentru reforma cadrului legal al formațiunilor politice din România, propunând înlocuirea actualei Legi nr. 14/2003. Inițiativa vizează reglementarea întregului parcurs al unui partid, de la constituire până la dizolvare sau radiere. Proiectul a generat o reacție imediată din partea PNL, care refuză să susțină modificările prezentate de instituția condusă de un reprezentant PSD.
Partidul Național Liberal a declarat că un proiect propus de o instituție condusă de PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta doar interesele electorale ale acestui partid. Liberalii susțin că modificarea legii partidelor politice trebuie realizată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială unde să fie reprezentate toate partidele parlamentare. PNL a anunțat că va propune un proiect propriu pentru a asigura o reală independență politică a AEP.
Proiectul AEP propune creșterea pragului de membri necesari pentru înființarea unei formațiuni politice de la trei la 100 de persoane. Această schimbare vine după criticile făcute de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, care a menționat că pragul actual a permis apariția unor partide de familie. De asemenea, procedura de înregistrare a partidelor ar fi mutată de la Tribunalul București direct la AEP, printr-o decizie susținută și de Coniliul Superior al Magistraturii.
Noua legisă propune și restricții privind denumirile partidelor pentru a evita confuzia alegătorilor. Este interzisă utilizarea unor cuvinte precum „comisariat”, „inspectorat”, „autoritate” sau „poliție”, precum și a termenilor care țin de profesii reglementate, de exemplu „avocat” sau „notar”. Proiectul introduce, de asemenea, reguli de organizare internă, obligând alegerea conducătorilor prin vot secret pentru mandate de maximum 4 ani, pentru a consolida democrația în interiorul organizațiilor.
PNL propune depolitizarea conducerii executive a AEP și instituirea unui consiliu de supraveghere cu reprezentanți de la toate partidele parlamentare. Această măsură ar trebui să pună în practică subordonarea instituției față de Parlamentul României, conform legii. Liberalii subliniază că nu pot accepta ca dreptul la asociere în alianțe politice sau radierea partidelor să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum este cazul actual al AEP.
În prezent, Legea 14/2003 reglementează activitatea partidelor politice în România de peste două decenii. Această lege stabilește regulile fundamentale pentru funcționarea democrației reprezentative, însă procesul de reformă este marcat de tensiuni între instituțiile de control și actorii politici majori, în contextul necesității de a moderniza procedurile de înregistrare și de a preveni apariția unor formațiuni politice care nu respectă standardele de organizare.