Partidul Național Liberal a anunțat că nu susține modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă. Liberalii susțin că un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid. Această poziție vine în contextul reformei propuse de AEP, care vizează înlocuirea actualului cadru legal stabilit prin Legea nr. 14/2003.
Principala critică adusă de PNL vizează lipsa de independență a organismului care va decide soarta formațiilor politice din România. Conform unui comunicat al PNL, nu se poate accepta ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum este cazul Autorității Electorale Permanente. Partidul consideră că acest mecanism pune în pericol echilibrul politic.
Pentru a contracara această situație, PNL anunță că va propune un proiect de lege menit să acorde AEP o reală independență politică. Această soluție presupune depolitizarea conducerii executive și instituirea unui consiliu de supraveghere care să includă reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Prin această măsură, liberalii urmăresc să pună în practică subordonarea reală a AEP față de Parlamentul României, așa cum este prevăzut de lege.
Proiectul propus de AEP vizează o schimbare majoră a pragului de fondare, ridicând numărul de membri necesari de la trei la 100 de persoane. În prezent, Legea 14/2003 permite înființarea unei formațiuni cu doar trei membri, prag criticat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, pentru a permite apariția unor „partide de familie”. De asemenea, procedura de înregistrare ar trece de la Tribunalul București direct la AEP, prin completuri de 5 membri.
Noua legisle propusă de AEP include și reguli stricte privind denumirile partidelor, interzicând utilizarea unor cuvinte care pot crea confuzie cu instituțiile statului, precum „poliție”, „jandarmerie” sau „autoritate”. De asemenea, se vor impune reguli de organizare internă, obligând ca funcțiile de conducere să fie alese prin vot secret pentru mandate de maximum 4 ani. Proiectul urmărește astfel consolidarea democrației interne și eliminarea confuziilor pentru alegători.
Reglementarea activității partidelor politice prin Legea 14/2003 a fost în vigoare timp de peste două decenii, constituind fundamentul juridic pentru funcționarea organizațiilor politice în România de la Revoluție. Modificările propuse de AEP reprezintă cea mai amplă reformă a acestui cadru legal, vizând reglementarea întregului parcurs al unui partid, de la momentul constituirii până la etapa de dizolvare sau radiere.