Florina Presadă, vicepreședintă SENS și fostă senatoare USR în legislativul 2016-2020, a oferit detalii despre experiența sa politică în cadrul fostei formațiuni. Aceasta a discutat despre motivele care au determinat-o să părăsească USR în anul 2021, subliniind importanța democrației interne. Florina Presadă a abordat, de asemenea, relația cu Nicușor Dan și deciziile politice care au marcat evoluția partidului în perioada în care acesta era activ în politică.
Fosta parlamentară a descris relația cu Nicușor Dan ca fiind una onestă, bazată pe cunoașterea pozițiilor ideologice ale fiecăruia. Florina Presadă a menționat că nu a fost o surpriză faptul că ea a susținut poziția USR de a fi împotriva organizării referendumului propus de Coaliția pentru Familie. Această poziție a generat tensiuni în cadrul partidului, deoarece membri marcanți ai USR au susținut inițiativa, transformând subiectul într-o dezbatere intensă și necesară pentru o formațiune care era considerată un partid umbrelă anticorupție.
Decizia lui Nicușor Dan de a demisiona din USR a fost, în opinia Florinei Presadă, un act prin care acesta și-a respectat promisiunile făcute alegătorilor sau anumitor persoane din partid. Florina Presadă a declarat că a fost surprinsă de acest gest, deși acesta a reprezentat modul în care Nicușor Dan a ales să acționeze în urma poziționării oficiale a USR. Ea a subliniat că USR era un partid foarte divers, cu oameni care nu împărtășeau aceleași valori pe anumite subiecte de interes social.
Plecarea sa din USR a fost motivată nu doar de redefinirea ideologică a partidului către centru dreapta, ci și de deficiențele privind democrația internă. Florina Presadă susține că derapajele politice pot fi prevenite prin regulamente interne și prin cultivarea unei culturi a valorilor împărtășite. Această experiență a fost formativă pentru ea, oferindu-i lecții politice pe care încearcă acum să le aplice în cadrul organizației SENS, unde pune accent pe structuri organizatorice sănătoase.
În cadrul SENS, Florina Presadă a implementat principiul „o funcție, o persoană” pentru a evita concentrarea puterii și baronia partidului. Această regulă prevede că persoanele care ocupă demnități publice, precum parlamentarii, nu mai pot deține funcții de conducere în partid. Scopul este evitarea conflictelor de interese și a dezechilibrului de putere, asigurându-se că președinții filialelor nu beneficiază de o vizibilitate disproporționată prin utilizarea tribunei parlamentului, oferind astfel șanse egale celorlalți membri.
În sistemul politic românesc, structura internă a partidelor influențează direct modul în care deciziile sunt luate și cum este exercitată autoritatea. De regulă, în multe formațiuni politice, parlamentarii ocupă simultan și funcții de conducere în filiale, ceea ce poate crea un dezechilibru de putere față de restul membrilor. Controlul acestor mecanisme este esențial pentru menținerea unei democrații interne funcționale și pentru evitarea concentrării puterii în mâinile unor singure persoane.