Fostul premier Ilie Bolojan a avertizat sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că România se confruntă cu riscuri majore de instabilitate financiară. Acesta a subliniat că problemele legate de deficite și de cheltuielile publice vor rămâne o provocare constantă pentru actualul sau viitorul guvern. Conform declarațiilor sale, dacă nu se vor menține echilibrele țării, există pericolul ca o criză bugetară să degenereze într-o criză economică generalizată, care va afecta direct toți cetățenii români.
Ilie Bolojan a explicat faptul că deciziile de corecție nu pot fi implementate instantaneu, deoarece țara a consumat ani de zile mai mult decât și-a permis. El a menționat că România a trăit practic pe datorie, o situație care necesită timp pentru a fi remediată. Problemele structurale privind deficitele și gestionarea cheltuielilor vor continua să reprezinte o dificultate de gestionare atât pentru administrația de acum, cât și pentru viitoarele guverne care vor prelua puterea.
Liderul PNL a amintit că a asumat funcția de prim-ministru în anul 2025 într-un context extrem de dificil pentru România. Deși a susținut că a reușit să rezolve o parte din probleme și să echilibreze parțial bugetul, Ilie Bolojan a susținut că reformele nu au fost finalizate. El a dat PSD și moțiunea de cenzură drept motive pentru care procesul de redresare a fost întrerupt înainte de terminarea obiectivelor propuse.
În cadrul declarațiilor sale, fostul premier a criticat modul în care a fost înlăturat Guvernul, fără ca o alternativă clară să fie pusă în loc. El a argumentat că această decizie a fost luată într-o perioadă marcată de crize suprapuse, atât la nivel intern, cât și extern. Bolojan a considerat că acțiunile de a dărâma un guvern fără o soluție de înlocuire au fost iresponsabile, având în vedere contextul global complicat.
Ilie Bolojan a enumerat mai multe factori externi care au agravat situația, precum războaiele din Ucraina și din Golf, care au crescut prețurile la combustibil și în sectorul petrochimic. De asemenea, a menționat o secetă fără precedent în Europa, care a afectat producția de energie, făcând ca centrala de la Cernavodă să nu fie operațională pentru 20% din producția de energie a României. Aceste crize globale au generat o contracție economică pe care el consideră că nu o putem nega.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un subiect de intensă dezbatere în spațiul public românesc, fiind strâns legată de capacitatea instituțiilor de a implementa măsuri de austeritate sau de reformă. În contextul politic actual, deciziile privind reducerea cheltuștilor publice și controlul deficitului sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică a țării și pentru evitarea creșterii prețurilor la bunuri și servicii.