Fostul premier Ilie Bolojan a criticat vineri, 23 octombrie, modul în care se desfășoară activitatea politică în România, acuzând liderii de lipsă de respect față de înțelegerile încheiate. Declarațiile au fost făcute la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026, sub tema „O viziune pentru România”. Ilie Bolojan a subliniat că dificultățile de colaborare au afectat funcționarea fostei coaliții de guvernare și a transmis un avertisment noului Executiv privind gestionarea deficitului bugetar.
Liderul PNL a susținut că în toate formațiunile politice există oameni raționali care pot respecta angajamentele și pot colabora pentru obiective comune. Totuși, acesta a criticat comportamentul celor care pun interesele politice înaintea rezultatelor, afirmând că este dificil să se facă treabă cu persoanele pe care le-a numit „golani”. Ilie Bolojan a menționat că, în ciuda problemelor unor partide, a reușit să obțină rezultate prin lucrul cu oameni responsabili.
Fostul premier a relatat experiența sa de gestionare a relațiilor dintre cele patru partide din fosta coaliție prin dialog. Acesta a descris situații în care partenerii de negociere acceptau anumite soluții, însă ulterior susțineau poziții diferite în televiziuni. Ilie Bolojan a comparat această realitate cu experiența sa din administrația locală, unde a colaborat cu reprezentanți PSD și UDMR, însă a constatat că la nivel național respectarea angajamentelor a fost mult mai greu de asigurat.
În ceea ce privește economia, Ilie Bolojan a insistat că reducerea cheltuielilor publice este obligatorie, indiferent de partidele care conduc majoritatea. El a explicat că restructurarea aparatului bugetar nu produce economii imediate, deoarece procedurile și contestațiile din instanță pot amâna rezultatele. Fostul premier a observat că, deși plafonarea cheltuielilor a fost aplicată cu dificultăți limitate, conflictele politice au devenit mult mai intense atunci când s-a discutat despre reduceri efective.
Ilie Bolojan a avertizat că partenerii europeni au devenit sceptici în privința capacității autorităților române de a respecta angajamentele privind finanțele publice, în special după alegerile prezidențiale din 2025. Acesta a subliniat că presiunea pentru reducerea deficitului bugetar rămâne o provocare majoră. Mesajul său vine într-un moment în care Guvernul condus de Luca Niculescu propune o abordare diferită, renunțând la anumite reduceri de personal și promițând corectarea unor efecte ale austerității.
Contextul politică actual este marcat de o tranziție către un nou cabinet de guvernare, după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Această schimbare de administrație aduce o nouă direcție față de politicile de austeritate promovate anterior de Ilie Bolojan. Deși noul Executiv menține obiectivul de reducere a deficitului, acesta propune modificări în ceea ce privește contribuțiile la sănătate și măsurile aplicate în sectorul educației.