Fostul premier Ilie Bolojan a oferit detalii despre procesul de formare a guvernului său, dezvăluind că în anul 2025 a existat un moment în care renunțase la funcția de prim-ministru. Într-un interviu, acesta a explicat că decizia de a accepta rolul a venit după ce propunerile sale de redresare economică au fost în final acceptate de partidele din coaliție, după negocieri intense care au implicat și Nicușor Dan.
Procesul de elaborare a politicilor de guvernare a început prin studierea unor pachete de soluții primite de la economiști și prin analiza modelelor aplicate în alte țări. Ilie Bolojan a precizat că, într-o primă etapă, aceste propuneri nu au fost acceptate de partenerii politici, moment în care el a declarat că poate nominaliza pe oricine dorește partidele. Ulterior, s-a constatat că soluțiile propuse de el erau similare cu cele discutate de alți candidați, ceea ce a dus la acceptarea propunerii sale.
Propunerile de redresare economică au constituit baza programului de guvernare, fiind ulterior acceptate și semnate de liderii politici. Ilie Bolojan a subliniat că a acceptat această responsabilitate în ciuda faptului că, în contextul respectiv, probabilitatea de a eșua era foarte mare încă de la început. El a menționat că a încercat să facă tot ceea ce a fost omenește posibil pentru țară, respectând moștenirea personalităților care au ocupat anterior funcția de premier.
În cadrul discuțiilor, fostul premier a fost întrebat dacă a căzut „de fazan” acceptând postul, făcând o referire la o declarație anterioară a lui Mugur Isărescu din anul 2000. Ilie Bolojan a respins această idee, considerând că a fost o mare onoare să servească România. El a declarat că, la intrarea în guvern, își analiza constant contextul istoric și rolul pe care trebuie să îl îndeplinească în condițiile dificile ale țării.
Mandatul lui Ilie Bolojan a început în iunie 2025 și s-a încheiat oficial pe 21 octombrie 2026, odată cu predarea funcției către Guvernul Luca Niculescu, după votul Parlamentului. În perioada de interim, care a început pe 5 mai 2026, cabinetul său a condus țara în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de partidele PSD-AUR. Această perioadă de tranziție a fost marcată de o instabilitate politică ce a culminat cu schimbarea de la conducerea executivului.
Contextul politic din perioada respectivă a fost marcat de tensiuni interne și de probleme sociale semnificative. În timp ce guvernarea trecea prin procese de schimb, în societate au avut loc proteste în București legate de prețurile inaccesibile ale locuințelor. Totodată, în cadrul partidelor politice, au apărut acuzații între lideri, precum cele lansate de Ioana Dogioiu la adresa lui Pavel Popescu, ceea ce a reflectat o perioadă de fragmentare și conflict în administrația publică.